„Războiul brânzeturilor": Feta grecească și alte brânzeturi europene, motiv de dispută comercială între SUA și Mexic

O dispută aparent neobișnuită privind denumirile unor brânzeturi a ajuns să complice negocierile comerciale dintre SUA și Mexic. Printre produsele aflate în centrul controversei se află Feta, una dintre cele mai cunoscute specialități grecești.

Conflictul are însă o miză mult mai mare decât numele de pe eticheta unei brânzeturi, scrie Greekreporter, potrivit Mediafax.

Washingtonul contestă extinderea protecției europene pentru denumiri tradiționale, în timp ce Uniunea Europeană încearcă să apere sistemul prin care anumite produse sunt legate legal de regiunea și metoda lor de producție.

De ce a devenit Feta o problemă pentru SUA

Statele Unite se opun unor prevederi din acordul comercial recent încheiat între Uniunea Europeană și Mexic, prin care sunt consolidate protecțiile pentru sute de produse europene asociate unor regiuni geografice. Pe listă se află Feta, dar și produse precum Parmigiano Reggiano și Manchego. În sistemul european al indicațiilor geografice, Feta poate fi comercializată sub această denumire numai dacă respectă condițiile specifice de producție și provine din zonele desemnate din Grecia. Washingtonul consideră însă că denumiri precum „feta” și „parmesan” au devenit termeni generici și ar trebui să poată fi utilizați și de producători din afara Europei.

Miză de un miliard pentru producătorii americani

Miza economică explică de ce disputa a devenit importantă pentru Washington. Exporturile americane de brânzeturi către Mexic valorează aproximativ 1 miliard de dolari anual, ceea ce transformă țara într-una dintre cele mai importante piețe externe pentru producătorii americani. Prin comparație, exporturile de produse lactate din UE către Mexic sunt evaluate la aproximativ 200 de milioane de dolari. Producătorii americani comercializează în Mexic produse sub denumiri precum „parmesan” și „Manchego”, iar extinderea protecției europene ar putea limita utilizarea unor astfel de nume.

Ce prevede acordul comericial dintre UE și Mexic

Uniunea Europeană și Mexicul au semnat la 22 mai 2026 acordul global modernizat și un acord comercial interimar. În cadrul înțelegerii, Mexicul urmează să protejeze 568 de indicații geografice europene, printre care Feta și măslinele Kalamata. Acordul trebuie să treacă în continuare prin procedurile interne mexicane înainte ca prevederile mai largi să intre complet în vigoare. Între timp, problema poate deveni un subiect de presiune diplomatică în relația dintre Washington și Mexico City.

Mai mult decât o simplă denumire pe etichetă

Disputa pune față în față două modele comerciale. Europa susține că anumite denumiri sunt legate de originea geografică, tradiția și standardele specifice de producție. În această logică, „Feta” nu este doar numele unui tip de brânză, ci o denumire protejată asociată Greciei. Statele Unite favorizează o abordare mai largă în cazul unor denumiri pe care le consideră devenite generice și susțin că protecția europeană poate limita concurența și accesul producătorilor americani la piețe externe. Astfel, ceea ce pare la prima vedere un conflict despre etichete devine, în realitate, o dispută despre proprietate intelectuală, comerț și tradiții agricole.

Disputa privind brânzeturile ajunge și în Mercosur

Problema denumirilor protejate se extinde și în relațiile comerciale dintre UE și țările Mercosur. Cadrul comercial european cu Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay include, de asemenea, protecții pentru indicații geografice europene, inclusiv pentru Feta. Țările Mercosur au început să aplice provizoriu protecții pentru 344 de indicații geografice europene începând cu 1 mai 2026.

De ce este importantă protejarea numelui „Feta” pentru Grecia

Astfel, Feta a devenit unul dintre exemplele cele mai vizibile ale unei confruntări comerciale. O dispută care se extinde dincolo de Europa și ajunge în unele dintre cele mai importante piețe alimentare din lume. Pentru Grecia, miza este directă: Feta este unul dintre cele mai cunoscute produse agricole ale țării, iar protejarea numelui pe piețele internaționale reprezintă o chestiune comercială, dar și una legată de identitatea și tradiția gastronomică elenă.