Doina Banciu (AOSR), "pledoarie" despre bibliotecă: Secolul XXI, al informației, este secolul bibliotecilor

Preşedintele Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România (AOSR), Doina Banciu, invitată la Conferinţa Naţională a Asociaţiei Bibliotecarilor din România, desfăşurată la Braşov, a ţinut, miercuri, „o pledoarie” despre bibliotecă, arătând că această instituţie trebuie susţinută deoarece înseamnă cunoaştere şi a făcut o paralelă între bibliotecari şi informaticieni, care au acelaşi obiect al muncii, informaţia, conform Agerpres.

„Bibliotecile promovează cunoaşterea şi acest lucru este motto-ul pe care trebuie să-l înţeleagă şi cei care au fost aici, alături de noi, şi cei care sunt deasupra noastră, care iau decizii, şi anume că o bibliotecă înseamnă spirit liber, constructiv şi creaţie. În Academie, cel puţin de când am fost aleasă în funcţie, am încercat să promovez acţiuni legate de biblioteci. (…) Secolul acesta este al bibliotecilor, dar nu în sensul plastic, ci al informaţiei. Vă spun cu responsabilitatea a 50 de ani de când suntem împreună: şi bibliotecarii, şi informaticienii au acelaşi obiect al muncii şi anume informaţia. Şi vă spun cu toată responsabilitatea: bibliotecile sunt precursorul inteligenţei artificiale. M-am întâlnit acum aproape o jumătate de secol cu lumea dumneavoastră şi am înţeles că ea este una pe care trebuie să o preţuim noi, cei care venim din alte meserii, eu fiind inginer. (…) Până în prezent, bibliotecile au ţinut pasul cu tehnologia, mai greu, unele mai dezvoltate, altele mai puţin dezvoltate, dar au fost întotdeauna prezente în topul instituţiilor care implementează tehnologia”, a spus prof. dr. ing. Doina Banciu.

Pe de altă parte, directorul general al Bibliotecii Central Universitare „Carol I” Bucureşti, conf. univ. dr. Mireille Rădoi a subliniat că, în contextul actual, apariţia site-urilor de piraterie pune presiune şi „împinge profesia de bibliotecar spre reinventare”, astfel că rolul acestuia este nu doar de administrare a colecţiei, ci şi de îndrumare a activă a utilizatorilor către surse legale şi verificate.

În contextul în care publicul ar putea crede că „găseşti orice gratis online” şi ignoră valoarea reală a expertizei de specialitate, este importantă promovarea resurselor legale, educarea utilizatorilor despre acces deschis spre depozite instituţionale verificate şi „alfabetizarea informaţională”, care ajută la distincţia dintre sursă verificată şi sursă piratată/neverificată, a subliniat directorul BCU Bucureşti.

„Biblioteca oferă acces liber şi gratuit la publicaţii ale patrimoniului cultural românesc, disponibile oricând, de oriunde, fără cont sau plată, digitalizate de instituţie cu respectarea legislaţiei privind dreptului de autor, conţinut unic – manuscrise şi cărţi rare, unele imposibil de găsit pe alte platforme online, sigur, susţinut pe termen lung, fără riscul ca domeniul să fie blocat oricând, şi catalogare specializată: descrieri bibliografice verificate şi catalogate conform normelor de specialitate”, a arătat directorul BCU Bucureşti.

La rândul său, directorul Bibliotecii Judeţene „George Bariţiu” Braşov, dr. Daniel Nazare, a vorbit şi despre legătura dintre dezvoltarea oraşului şi cea a bibliotecilor publică şi respectiv cea universitară, subliniind faptul că ambele „au o şansă în acest deceniu” al tehnologiei şi punctând că, în pofida digitizării, sălile de lectură ale instituţiei pe care o conduce „sunt pline”.

„La Braşov, mai întâi s-a inventat motorul şi apoi s-a mers la bibliotecă să se vadă cum trebuia acesta făcut cu adevărat. Să nu ajungem acolo, ci întotdeauna să rămânem cu cartea alături de noi, să reflectăm la ce au făcut generaţiile de dinaintea noastră şi să ne ducem la bibliotecă, ce pentru orice ne poate oferi un răspuns”, a arătat directorul Bibliotecii Judeţene Braşov.

Directorul general al AGERPRES, Claudia Nicolae, a făcut o altfel de pledoarie pentru bibliotecă, reamintind că, pe lângă marile biblioteci publice şi universitare, există şi cele comunale, săteşti, „cele pe care nimeni nu le mai fotografiază pentru că nu produc breaking news”, însă pe care reporterii agenţiei le-au prezentat într-un proiect ce se derulează începând din luna mai.

„Biblioteca de sat sau de comună nu e o versiune mai mică a bibliotecii mari din oraş. E, de multe ori, singura instituţie culturală care mai există într-o localitate. Iar când o televiziune sau o agenţie de presă centrală ignoră acest lucru, o comunitate întreagă devine invizibilă pentru restul ţării. Aici e locul unde presa are o responsabilitate directă. O agenţie naţională de presă are reţea de corespondenţi în toate judeţele, are capacitate de a produce fotografie de calitate, are audienţă şi are, cel mai important, credibilitate instituţională. Punând această infrastructură la dispoziţia bibliotecilor mici nu facem doar o relatare culturală simpatică – construim, episod cu episod, un fel de arhivă vie a acestor instituţii, vizibilă la nivel naţional, exact în momentul în care multe dintre ele se luptă pentru finanţare, pentru donaţii, pentru un motiv să continue”, a spus directorul general al AGERPRES, Claudia Nicolae.