VIDEO Câți bani ar urma să absoarbă România din PNRR. Dragoș Pîslaru face bilanțul: „Reforma fanion, care ne lipsește, este cea legată de salarizarea unitară”

România ar urma să încheie Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu o rată de absorbție de 90,58% pentru granturi și de peste 97% pentru componenta de împrumuturi, potrivit estimărilor prezentate marți de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. După încheierea, la 31 august, a perioadei de implementare, principalul risc rămas este legat de reformele nefinalizate, în special legea salarizării unitare, de care sunt asociate aproximativ 770 de milioane de euro. Ultima cerere de plată trebuie transmisă Comisiei Europene până la 30 septembrie.

Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene și ministru interimar al Muncii, a prezentat marți bilanțul PNRR, după încheierea oficială a perioadei de implementare.

România a pornit în 2021 cu granturi în valoare de 14,24 miliarde de euro, sumă ajustată ulterior, inclusiv prin REPowerEU, la aproximativ 13,57 miliarde de euro. Componenta de împrumuturi, care ajungea inițial la 14,94 miliarde de euro, a fost redusă în formula finală la 6,54 miliarde de euro.

Pîslaru: PNRR avea proiecte de 47 de miliarde de euro la o valoare de 28 de miliarde

Ministrul a făcut o evaluare critică a situației găsite de actualul Guvern, susținând că PNRR era afectat de supracontractare, proiecte neeligibile și întârzieri în realizarea reformelor.

„În același timp, se constata că exista o supracontractare de 47 de miliarde de euro pe un PNRR care avea 28 de miliarde în momentul respectiv, deci, practic, aproape de două ori mai mult. În același timp, Comisia Europeană avea așteptarea de la România să împingă în continuare reforme pe care le tot amânase”, a declarat Pîslaru.

Potrivit ministrului, problemele erau amplificate de modul în care era gestionat programul și de lipsa unor instrumente eficiente de monitorizare a investițiilor.

„Exista, în același timp, un haos managerial și o lipsă de transparență totală. Nu existau instrumente de gestiune de tip tablou de bord sau, cum să spun, ceva care să poată să monitorizeze progresul fizic și financiar al acestui program”, a afirmat ministrul.

La momentul preluării gestiunii PNRR existau peste 25.000 de proiecte. România pierduse anterior 16,19 milioane de euro la cererea de plată numărul 2, iar cererea de plată numărul 3 a fost încasată abia în iunie 2025.

Peste 90% din granturile PNRR ar urma să fie absorbite

Cererea de plată numărul 4, în valoare de 2,251 miliarde de euro, a fost încasată integral în iunie 2026, iar cererea numărul 5, cu o valoare netă de aproximativ două miliarde de euro, a fost depusă pe 14 august.

Urmează cererea de plată numărul 6, care trebuie transmisă Comisiei Europene până la 30 septembrie.

Pîslaru a arătat că o parte importantă a reformelor și investițiilor din PNRR a fost concentrată în ultimele trei cereri de plată.

„În cererea de plată 4, 5 și 6, deci cererile care au fost strict în gestiunea acestui Guvern, discutăm de aproximativ 113 investiții și 48 reforme, din care două sunt în acest moment în stadiu ca una să nu fie realizată, discutăm de legea salarizării, și una care să fie parțial realizată și vorbim aici de decizia Guvernului României de a nu închide toate capacitățile care erau în calendarul de decarbonizare”, a declarat ministrul.

Potrivit estimărilor prezentate de șeful MIPE, România ar urma să ajungă la o rată finală de absorbție de 90,58% pentru granturi și de peste 97% pentru împrumuturile din PNRR.

Legea salarizării pune în joc aproximativ 770 de milioane de euro

Principala vulnerabilitate rămasă este reforma salarizării unitare, asociată unei sume de aproximativ 770 de milioane de euro.

La aceasta se adaugă aproximativ 50 de milioane de euro aferente decarbonizării, circa 36 de milioane de euro care mai trebuie clarificate în privința investițiilor și alte sume mai mici.

În total, aproximativ 870 de milioane de euro din componenta de granturi rămân expuse riscului, potrivit calculelor prezentate de ministru.

„Din acest punct de vedere, vă pot spune că, pe componenta de grant, acesta este riscul final, pentru că investițiile sunt marginale, deci le facem pe toate, riscul este absolut marginal. Prin urmare, riscul rămâne legat de reformele nerealizate, din care, evident, reforma fanion, care ne lipsește, este cea legată de salarizarea unitară”, a declarat Pîslaru.

Conform calculelor MIPE, la pierderile potențiale actuale se adaugă 410 milioane de euro din granturi aferente unor probleme anterioare, inclusiv în ceea ce privește guvernanța corporativă și pensiile speciale.

Pîslaru atacă PSD: „Problemele noastre au fost legate de incapacitatea unor partide”

Bilanțul PNRR a fost însoțit și de un atac politic al ministrului la adresa fostelor guverne și, în special, a PSD. Pîslaru susține că problemele întâmpinate de România nu au venit din partea Bruxelles-ului, ci din întârzierile interne în realizarea reformelor.

„Noi n-am avut niciodată la Bruxelles vreun inamic al PNRR-ului. Totdeauna, problemele noastre au fost legate de incapacitatea unor partide, mai ales a Partidului Social Democrat, de a înțelege, de fapt, ce este PNRR și ce șansă este pentru România în materie de reforme și investiții”, a spus Pîslaru.

Ministrul a invocat și disputa privind pensiile speciale, susținând că demersurile actualului Guvern au permis recuperarea a peste 300 de milioane de euro din cererea de plată numărul 3.

De ce a fost redusă componenta de împrumuturi din PNRR

Dragoș Pîslaru a explicat și reducerea componentei de împrumuturi față de valoarea stabilită inițial.

Potrivit acestuia, proiecte în valoare de 4,2 miliarde de euro au trebuit mutate către alte mecanisme de finanțare în urma problemelor privind licitațiile din Transporturi.

În același timp, optimizarea structurii financiare a PNRR, prin transferuri între granturi și împrumuturi, ar fi redus cu aproximativ un miliard de euro impactul asupra bugetului de stat.

Zece spitale, mutate din PNRR pe fondurile de coeziune

Zece spitale care nu mai puteau fi finalizate în termenul prevăzut de PNRR au fost transferate pe politica de coeziune, prin Programul Sănătate. Pîslaru estimează că acestea vor fi finalizate, cel mai probabil, în 2027.

„Am discutat direct cu comisarii, cu Fitto și cu doamna Mânzatu pentru a obține aceste mutări în politica de coeziune. Și cred că este un lucru foarte important să menționăm că cele 10 spitale se vor adăuga la cele 7 pe care le-am inaugurat deja și le-am finalizat pe PNRR”, a afirmat Pîslaru.

Ultima cerere de plată din PNRR trebuie trimisă până la 30 septembrie

Încheierea perioadei de implementare la 31 august nu înseamnă și finalizarea procesului financiar aferent PNRR.

Pîslaru a anunțat că vor continua discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene privind legea salarizării și decarbonizarea.

Ministerele trebuie să pregătească documentele necesare, care vor ajunge centralizat la coordonatorul național până la jumătatea lunii septembrie.

Cererea de plată numărul 6 ar urma să fie transmisă Comisiei Europene pe 30 septembrie. Ulterior vor continua verificările și negocierile cu Bruxelles-ul în octombrie și până în noiembrie.

Pîslaru, după încheierea perioadei de implementare: „Nu lipsa resurselor este principala provocare”

În bilanțul PNRR, ministrul a susținut că una dintre principalele lecții ale programului este necesitatea unei capacități administrative mai bune pentru gestionarea fondurilor europene.

„Faptul că nu lipsa resurselor este principala provocare, ci capacitatea noastră de a le folosi, administra eficient, într-un mod coerent și rapid, care să urmărească, până la urmă, creșterea economică și dezvoltarea societății. Prima lecție crucială este să evităm fragmentarea”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Ministrul a pledat, de asemenea, pentru o coordonare națională mai puternică și pentru un acord politic asupra reformelor care depășesc durata unui ciclu electoral.

„Pe partea de reforme, cred că este crucial un pact național de la început cu privire la reforme. Cred că reformele trebuie să depășească ciclurile electorale și să ne menținem angajamentele asumate de România.”, a declarat Dragoș Pîslaru.

Pîslaru: Absorbția totală a PNRR este estimată la 92,97%

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a venit cu precizări privind gradul total de absorbție al PNRR. Potrivit calculelor preliminare prezentate de acesta, România ar urma să ajungă la o rată de absorbție de 92,97% din anvelopa totală de 20,10 miliarde de euro.

Pe componente, absorbția este estimată la 90,58% pentru granturi și 97,57% pentru împrumuturi. În cazul granturilor, România ar urma să încaseze aproximativ 11 miliarde de euro.

„Pe structura actuală definitivă a PNRR, dacă adaugi cele două componente, îți dă în total 92.97%, deci aproape 93% din PNRR de 20.10 miliarde, cum avem în acest moment”, a subliniat Pîslaru.

Ministrul a avertizat însă că procentul nu este definitiv și poate fi modificat după centralizarea raportărilor și verificările făcute împreună cu Comisia Europeană.

„Suntem pe date preliminare, urmează să primim raportările. Evident, există posibilitatea ca aceste sume să varieze în plus sau în minus. evident ele vor fluctua în funcție de raportările pe care le primim de la ministere și mai ales și aici e foarte important de munca pe care o vom duce împreună cu Comisia Europeană pentru a valida, a face eșantionare, a verifica toate lucrurile pe care le avem de dovedit”, a conchis ministrul.