Dan Dungaciu trece la acuzații după Reuniune Diplomației Române: MAE a devenit un ONG de stat. Irelevanța a devenit politică

Prim-vicepreședintele AUR Dan Dungaciu trece la acuzații. Acesta spune că irelevanța a devenit o politică de stat în România, prin care țara își sabotează poziția în plan extern. Niciun oficial de mare rang nu a luat parte la Reuniunea Anuală a Diplomației Române.

România ar fi putut face o demonstrație de forță

„IRELEVANŢA a devenit politică de stat! La Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române, niciun oficial străin de rang înalt nu a fost prezent în sală. Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române (RADR) ar fi trebuit să fie demonstraţia influenţei externe a României, locul în care Bucureştiul îşi prezintă proiectele, îşi adună partenerii şi îşi afirmă interesele. Ediţia din acest an a demonstrat însă contrariul: niciun oficial străin de rang înalt nu a considerat necesar să fie prezent în sală.

Au rămas videoconferinţele, mesajele înregistrate şi discursurile oficiale rostite între reprezentanţii aceluiaşi aparat de stat. O reuniune a diplomaţiei fără diplomaţi străini de rang înalt este imaginea exactă a izolării şi irelevanţei în care actuala putere a împins România. Din 2024 încoace, paşii irelevanţei strategice au fost fermi şi implacabili. În 2024, la RADR au fost prezenţi ministru de externe al Luxemburgului, reprezentanţi ai Ucrainei şi R. Moldova. În 2025, doar reprezentantul R. Moldova. În 2026, nu a mai venit nimeni. (Ministrul de externe al Bahrainului a fost anunţat iniţial drept „invitat special” – „invitatul special” nu a mai venit şi a participat numai prin videoconferinţă.)

În timp ce statele din regiune construiesc formate de cooperare, negociază, intermediază şi propun proiecte, România repetă mecanic aceleaşi fraze scrise la Bruxelles sau în sediile Partidului Democrat din SUA şi îşi confundă politica externă cu activismul ideologic.

Grupul de la Vişegrad îşi relansează cooperarea şi discută proiecte concrete privind infrastructura Nord-Sud, energia, transporturile, digitalizarea şi securitatea regională. Polonia îşi construieşte sistematic profilul de putere regională. Turcia discută atât cu aliaţii occidentali, cât şi cu actorii aflaţi în conflict şi produce iniţiative proprii pentru Marea Neagră. Bulgaria îşi defineşte interesele, dezvoltă cooperarea regională şi încearcă să transforme poziţia sa geografică într-un avantaj politic.

România ce proiect are?

Care este iniţiativa regională concepută la Bucureşti şi asumată de alte capitale? Ce format diplomatic a creat România? Ce negociere importantă a iniţiat? Ce dosar european a construit? Ce idee românească a fost preluată de partenerii noştri?

În lipsa unor răspunsuri, MAE nu mai funcţionează ca instituţia care formulează şi apără interesele unui stat. A devenit un ONG finanţat de stat: produce lozinci, organizează evenimente, distribuie comunicate, proclamă valori şi execută teme ideologice, dar nu construieşte putere, influenţă sau capacitate de negociere pentru România.

Ministerul Afacerilor Externe trebuie să fie centrul de gândire strategică al statului român. Astăzi, MAE se comportă ca o organizaţie de activism diplomatic plătită din bugetul public.

Faţă de evoluţiile din regiune, MAE este strident, belicos şi isteric, fără ca această retorică să fie susţinută de o strategie românească. A condamna agresiunea Rusiei şi a apăra securitatea României sunt obligaţii fireşti. Dar politica externă nu înseamnă concurs de strigăte şi nici multiplicarea mecanică a comunicatelor altora.

România trebuie să fie fermă, lucidă şi puternică. Fermitatea fără proiect devine gălăgie. Belicismul verbal, atunci când nu este susţinut de putere, iniţiativă şi obiective proprii, nu impresionează pe nimeni şi nu apără niciun interes naţional.

Potăile sunt isterice. Dulăii nu sunt isterici. Statele puternice nu ţipă: îşi definesc interesele, îşi construiesc alianţele, deschid canale, impun teme şi obţin rezultate.

Actuala conducere a MAE confundă diplomaţia cu indignarea publică, iar politica externă cu semnalizarea morală. România nu are nevoie nici de ambiguitate faţă de Rusia, nici de obedienţă faţă de altcineva. Are nevoie de propria strategie.

România are nevoie de un proiect pentru Marea Neagră, de o politică articulată pentru Republica Moldova, de o strategie pentru Balcani, de o poziţie coerentă în interiorul Uniunii Europene şi de reconstruirea relaţiei strategice cu Statele Unite. Are nevoie să transforme poziţia geografică, dimensiunea, resursele energetice şi apartenenţa la NATO într-o capacitate reală de influenţă.

AUR solicită conducerii MAE să prezinte public răspunsuri clare:

1. Care este proiectul regional major propus de România partenerilor săi?

2. Care sunt obiectivele proprii ale României la Marea Neagră?

3. Ce iniţiativă diplomatică românească a fost acceptată în ultimul an de aliaţii noştri?

4. Care sunt rezultatele măsurabile ale diplomaţiei române, dincolo de reuniuni, declaraţii şi fotografii?

5. Cum explică MAE faptul că la principala reuniune anuală a diplomaţiei române nu a fost prezent fizic niciun oficial străin de rang înalt?

Absenţa invitaţilor străini din sala Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române nu este un simplu accident de protocol. Este diagnosticul unei instituţii care vorbeşte tot mai tare şi contează tot mai puţin.

MAE trebuie să redevină Ministerul Afacerilor Externe al României, nu un ONG ideologic finanţat de stat”, a declarat Dan Dungaciu, prim-vicepreşedinte AUR.