România intră în era post-PNRR: Guvernul vrea să atragă miliarde din parteneriate public-private

România începe să pregătească perioada de după Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar nevoia de investiții în infrastructura critică rămâne ridicată. Soluția pe care Guvernul încearcă să o readucă în prim-plan este dezvoltarea parteneriatelor public-private (PPP), un model utilizat în numeroase state europene pentru finanțarea și implementarea unor proiecte complexe de infrastructură.

România intră în era post-PNRR

Un prim pas este operaționalizarea Comitetului Interministerial privind Proiectele în Parteneriat Public-Privat (CI3P), structură coordonată de Ministerul Finanțelor, care reunește nouă ministere și Secretariatul General al Guvernului și care va coordona identificarea, pregătirea și monitorizarea proiectelor dezvoltate prin acest mecanism.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că România trebuie să își pregătească încă de acum următoarea etapă de dezvoltare economică.

„România are nevoie de un nou motor de dezvoltare. Pe măsură ce PNRR se apropie de final, iar actualul ciclu de finanțare europeană intră treptat în ultima sa etapă, trebuie să fim mai creativi și mai competitivi și să mobilizăm noi surse de finanțare pentru proiectele strategice.”

De la fonduri europene la capital privat

În ultimii ani, investițiile publice au fost susținute în principal prin fonduri europene și resurse bugetare. Odată cu apropierea finalului PNRR și în contextul consolidării fiscale, provocarea va fi menținerea unui nivel ridicat al investițiilor, în condițiile unor resurse publice mai limitate.

Guvernul urmărește dezvoltarea unui portofoliu de proiecte capabile să atragă capital privat și să completeze finanțarea publică. În paralel cu operaționalizarea CI3P, Ministerul Finanțelor pregătește lansarea „Programului 2026–2028 – Facilitatea Națională pentru pregătirea proiectelor și asistență tehnică pentru PPP”, cu o alocare de până la 25 de milioane de euro. Programul are rolul de a sprijini pregătirea proiectelor mature și bancabile, care să poată atrage investitori și finanțare pe termen lung.

Potrivit Ministerului Finanțelor, noul comitet va contribui la construirea unui portofoliu național de investiții capabil să atragă capital privat în proiecte strategice.

Infrastructura viitorului înseamnă și eficiență

Noile investiții publice nu mai urmăresc exclusiv construirea unor obiective noi, ci și performanța acestora pe întreaga durată de exploatare. Fie că este vorba despre infrastructură energetică, transport, spitale, clădiri publice, infrastructură digitală sau proiecte de mediu, criterii precum eficiența energetică, digitalizarea, reducerea costurilor operaționale și utilizarea tehnologiilor inteligente au devenit esențiale în evaluarea investițiilor.

Aceste proiecte presupun costuri inițiale mai ridicate, însă generează economii importante pe termen lung, motiv pentru care modelele de finanțare care implică sectorul privat sunt utilizate tot mai frecvent în economiile dezvoltate.

Europa are deja un model funcțional

Experiența europeană arată că parteneriatele public-private reprezintă un instrument consacrat pentru dezvoltarea infrastructurii. Potrivit datelor European PPP Expertise Centre (EPEC), platforma Băncii Europene de Investiții, între 1990 și 2021 au ajuns la închidere financiară 1.913 proiecte PPP în Uniunea Europeană, Regatul Unit, Turcia și statele din Balcanii de Vest, cu o valoare cumulată de 403,2 miliarde de euro.

Cele mai multe investiții au fost realizate în infrastructura de transport, urmate de proiecte din sănătate, educație, energie și protecția mediului. Modelul PPP continuă să fie utilizat pentru investiții complexe, în special acolo unde administrațiile publice urmăresc să combine finanțarea privată cu expertiza tehnică și transferul eficient al riscurilor.

Dacă acest model va produce rezultatele așteptate va depinde de calitatea proiectelor, de predictibilitatea cadrului legislativ și de capacitatea administrației de a pregăti investiții atractive pentru piață. Miza este însă una majoră: transformarea parteneriatelor public-private dintr-un instrument utilizat sporadic într-un pilon al finanțării infrastructurii din România.

În viziunea ministrului  interimar al Finanțelor, aceasta este direcția în care trebuie să evolueze politica de investiții a statului:

„Trebuie să intrăm într-o nouă etapă a dezvoltării: una în care statul nu mai este doar finanțator, ci devine un partener credibil, care pregătește proiecte solide, creează reguli clare și oferă predictibilitate investitorilor.”