Un nou „Schengen” pentru România? PSD sugerează că SUA blochează ultimul pas spre OECD

PSD indică Statele Unite drept obstacolul politic rămas în calea aderării României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), într-un document adoptat luni de conducerea partidului. Social-democrații afirmă că România a obținut 24 dintre cele 25 de avize necesare, iar ultimul, cel al Comitetului pentru Comerț, nu mai depinde de îndeplinirea unor condiții tehnice, ci de „o decizie politică”. PSD compară situația cu blocajul întâmpinat ani la rând de România în cazul aderării la Schengen și afirmă explicit că este nevoie de „stăruință diplomatică, inclusiv în relația cu Statele Unite”.

Mesajul apare în „Acordul celor zece priorități naționale”, rezoluție adoptată luni, 31 august, de Consiliul Politic Național al PSD, reunit la Sinaia. Documentul este propus partidelor parlamentare și unor organizații ale societății ca bază pentru susținerea unui guvern cu un mandat de 24 de luni, în contextul negocierilor pentru formarea unui nou Executiv.

La capitolul privind orientarea europeană și euroatlantică a României, PSD introduce însă o informație cu implicații importante de politică externă.

„Aderarea la OECD a ajuns aproape de capăt: din cele 25 de avize necesare, România a obținut 24, iar cel rămas, pe comerț, ține de o decizie politică, nu de o restanță tehnică. Situația seamănă cu Schengen și cere aceeași stăruință diplomatică, inclusiv în relația cu Statele Unite”, se arată în documentul adoptat de PSD.

PSD arată spre Washington

PSD nu afirmă textual că „Statele Unite blochează aderarea României”, însă asocierea dintre cele două afirmații este greu de ignorat: partidul susține că ultimul aviz nu mai este o problemă tehnică, ci una politică, după care indică explicit necesitatea demersurilor diplomatice în relația cu SUA.

Comparația făcută de social-democrați cu aderarea la Schengen întărește mesajul. România îndeplinise de mai mulți ani criteriile tehnice pentru intrarea deplină în spațiul Schengen, însă decizia a fost întârziată de opoziția politică a unor state membre. Prin analogia folosită acum, PSD sugerează că și în cazul OECD România ar fi ajuns la capătul parcursului tehnic, iar problema rămasă ar fi acordul politic al unui partener extern.

Documentul PSD nu precizează însă ce obiecții ar fi formulate de administrația americană și nici dacă Washingtonul a comunicat oficial Bucureștiului că se opune acordării avizului. De asemenea, până în acest moment nu există o poziție publică a Statelor Unite prin care Washingtonul să anunțe formal că blochează aderarea României la OECD.

Guvernul român a mers deja la Washington pentru ultimul aviz

Există însă un precedent relevant care arată că problema ultimului aviz a fost discutată direct cu oficialii americani.

În aprilie 2026, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, s-a întâlnit la Washington cu oficiali ai Oficiului Reprezentantului pentru Comerț al Statelor Unite (USTR), instituția administrației americane responsabilă de politica comercială. Ministerul Finanțelor anunța atunci explicit că unul dintre subiectele discuțiilor a fost „susținerea punctului de vedere al României privind obținerea celui de-al 25-lea aviz formal” pentru aderarea la OECD.

Faptul că Bucureștiul a ridicat problema ultimului aviz tocmai în discuțiile cu USTR capătă o semnificație suplimentară în lumina documentului adoptat acum de PSD, în care ultimul obstacol este descris drept politic, iar Statele Unite sunt singurul stat nominalizat în legătură cu necesitatea unor noi demersuri diplomatice.

România primise la 2 aprilie cel de-al 24-lea aviz formal, acordat de Comitetul pentru Investiții. Ministrul de Externe Oana Țoiu declara atunci că aderarea la OECD în cursul anului 2026 reprezintă un obiectiv strategic și sublinia că subiectul este introdus în discuțiile bilaterale cu statele membre ale organizației, având în vedere că decizia finală depinde de unanimitatea acestora.

Ultima evaluare este cea a Comitetului pentru Comerț

România se află în proces formal de aderare la OECD din 2022. Organizația reunește în prezent 38 de state, printre care Statele Unite, Canada, Japonia, Coreea de Sud și cea mai mare parte a statelor membre ale Uniunii Europene.

Fiecare dintre comitetele prevăzute în foaia de parcurs analizează legislația, politicile și practicile statului candidat în domeniul său de competență. Atunci când consideră că statul a ajuns la un nivel suficient de aliniere la standardele OECD, comitetul adoptă un aviz formal.

La începutul lunii aprilie, România avea deja 24 dintre cele 25 de avize necesare, singura evaluare neîncheiată fiind cea din domeniul comerțului.

Guvernul sperase inițial ca și aceasta să fie finalizată până în vară. În martie, fostul premier Ilie Bolojan vorbea despre reuniunea Comitetului pentru Comerț programată pentru luna mai și afirma că România trebuie să îndeplinească până atunci cerințele rămase, astfel încât condițiile pentru aderare să fie îndeplinite în cursul verii.

La trei luni după reuniunea respectivă, avizul nu a fost însă acordat, iar PSD susține acum că motivul nu mai este unul tehnic.

Nici al 25-lea aviz nu înseamnă automat aderarea

Obținerea ultimului aviz nu reprezintă formal ultimul act al procedurii. După finalizarea tuturor evaluărilor, dosarul ajunge la Consiliul OECD, care analizează avizele comitetelor, raportul secretarului general și celelalte documente relevante.

Consiliul trebuie să decidă în unanimitate dacă invită România să devină membru. Abia după o asemenea decizie pozitivă este semnat acordul de aderare, urmat de procedurile interne și de depunerea instrumentului de aderare.

Prin urmare, chiar dacă România ar obține cel de-al 25-lea aviz din partea Comitetului pentru Comerț, Statele Unite și celelalte state membre vor avea din nou un cuvânt de spus în faza deciziei finale.

De la obiectivul aderării în vară, la un blocaj politic

Secretarul general al OECD, Mathias Cormann, afirma în martie, în timpul unei vizite la București, că invitația de aderare ar putea fi transmisă României în cursul verii. La acel moment, autoritățile române se declarau optimiste că ultimele evaluări vor fi încheiate rapid.

Între timp, calendarul a fost depășit. La 31 august, România figurează în continuare ca stat candidat la aderare pe pagina oficială a OECD, alături de Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croația, Indonezia, Peru și Thailanda.

Documentul PSD reprezintă astfel una dintre cele mai explicite indicații politice de până acum cu privire la cauza întârzierii. Social-democrații susțin că România nu mai are de rezolvat o „restanță tehnică” în domeniul comerțului și plasează problema în zona negocierii diplomatice cu Washingtonul.

Rămâne însă de clarificat dacă este vorba despre un veto american propriu-zis, despre anumite condiții pe care Statele Unite le doresc îndeplinite înainte de a-și da acordul sau despre o negociere politică mai largă. PSD nu oferă aceste detalii, iar Washingtonul nu a anunțat public o opoziție față de aderarea României.