Dosarul ascuns în spatele crizei de la Cernavodă: Proiectul de un miliard de lei, reclamat de WWF la Bruxelles. Plângerea este încă deschisă

Comisia confirmă că WWF CEE a reclamat proiectul, dar nu confirmă că plângerea a blocat investiția. În plus, contrar afirmației lui Grindeanu, Bruxelles-ul spune că a primit o singură sesizare, nu două. Între timp, proiectul de 1,02 miliarde de lei, care ar trebui să redistribuie apa și să ridice nivelul Dunării la bifurcația Bala cu până la 1,20

Criza apei care a dus la oprirea reactoarelor de la Cernavodă readuce în prim-plan un proiect strategic aprobat încă din 2024, dar rămas neexecutat. Comisia Europeană confirmă că WWF Europa Centrală și de Est a reclamat la Bruxelles lucrările hidrotehnice de pe brațul Bala și că procedura este deschisă și astăzi. Răspunsul Comisiei nu confirmă însă acuzația lui Sorin Grindeanu potrivit căreia două ONG-uri ar fi blocat investiția. Bruxelles-ul spune că a primit o singură plângere, iar documentele oficiale arată că valoarea proiectului este de un miliard de lei, nu de euro, cum a afirmat liderul PSD.

Proiectul BALA II urmărește redistribuirea debitului dintre brațul Bala și Dunărea Veche, pe unde apa continuă spre Cernavodă. Lucrările ar trebui să ridice nivelul Dunării în zona bifurcației cu până la 1,20 metri, să îmbunătățească navigația și, în același timp, să păstreze o rută pentru migrația sturionilor.

Investiția a primit acord de mediu și a fost declarată de utilitate publică și interes național în septembrie 2024. La doi ani distanță, lucrările majore nu au fost executate, iar autoritățile încearcă acum să gestioneze debitele istorice de mici prin dragaje de urgență, barje, pompe și diguri provizorii, potrivit News.

Comisia Europeană confirmă plângerea depusă de WWF

WWF Europa Centrală și de Est a depus plângerea în iunie 2024, înainte ca Guvernul să aprobe indicatorii tehnico-economici ai investiției.

Sesizarea a ridicat întrebări referitoare la respectarea legislației europene de mediu, justificarea proiectului și analiza soluțiilor tehnice alese.

„În iunie 2024, WWF CEE a depus la Comisie o plângere privind proiectul planificat pe brațul Bala de pe Dunăre”, a transmis un reprezentant al Comisiei Europene, la solicitarea News.ro.

Comisia arată că nu se opune unei intervenții hidrotehnice, dar cere ca soluția aleasă să respecte legislația europeană și națională, să se bazeze pe o analiză solidă și să fie rezultatul unor consultări reale cu toate părțile interesate.

După evaluarea sesizării, Bruxelles-ul a facilitat un dialog între Autoritatea de Management pentru Programul Transport și organizația reclamantă.

Disputa nu a fost însă închisă nici după doi ani.

„Procedura de plângere rămâne deschisă până când se realizează progresul suficient în abordarea preocupărilor exprimate”, a precizat Comisia Europeană.

Corespondența purtată între părți nu a fost făcută publică, Bruxelles-ul invocând caracterul încă activ al procedurii.

Bruxelles-ul nu confirmă că WWF a blocat proiectul

Existența plângerii este confirmată oficial, însă răspunsul Comisiei nu arată că sesizarea a suspendat, anulat sau blocat juridic proiectul.

Comisia vorbește despre monitorizarea unui dialog și despre necesitatea soluționării problemelor de mediu. Nu indică existența unei decizii europene prin care România să fi fost obligată să oprească investiția.

Această diferență este esențială în disputa politică declanșată după oprirea centralei de la Cernavodă.

Pe 13 august, Sorin Grindeanu a acuzat Greenpeace și WWF că au atacat proiectul în instanță și au depus simultan plângeri la Comisia Europeană.

„Nu Ministerul Transporturilor a blocat această lucrare, ci fix ONG-urile de mediu”, a susținut liderul PSD, replicându-i ministrei Mediului, Diana Buzoianu.

Răspunsul primit de la Bruxelles contrazice o parte importantă a afirmației: Comisia spune că a primit o singură plângere, formulată de WWF CEE. Nu confirmă existența unei sesizări depuse de Greenpeace.

Cele două organizații au negat anterior că ar fi atacat proiectul în instanță. Greenpeace a susținut că nu a depus nici plângere la Comisie. În cazul WWF există însă o diferență între răspunsul filialei din România și acțiunea organizației regionale WWF CEE, aceasta din urmă fiind confirmată acum de Bruxelles.

Grindeanu a vorbit despre un miliard de euro. Proiectul costă un miliard de lei

O altă informație prezentată eronat în disputa politică privește valoarea investiției.

Sorin Grindeanu a afirmat că proiectul avea alocat „un miliard de euro din fonduri europene”. Datele oficiale arată însă că valoarea totală aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.079/2024 este de 1.020.762.000 de lei, inclusiv TVA. Dintre aceștia, aproximativ 841 de milioane de lei sunt destinați lucrărilor de construcții și montaj.

Prin urmare, este vorba despre un miliard de lei, echivalentul a aproximativ 200 de milioane de euro, nu despre un miliard de euro.

Mai există o nuanță importantă: hotărârea adoptată în septembrie 2024 a aprobat indicatorii tehnico-economici ai investiției. Finanțarea urma să provină din Programul Transport 2021–2027 și de la bugetul de stat, în limitele sumelor aprobate anual.

Aprobarea indicatorilor și includerea proiectului într-un program cu finanțare europeană nu înseamnă automat că întreaga sumă se afla deja disponibilă pentru executarea lucrărilor.

Ce prevede proiectul BALA II

Denumirea oficială a investiției este „Restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala pentru asigurarea condițiilor de navigație și de protecție a mediului pe Dunăre”.

Beneficiarul este Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, iar titularul proiectului este Ministerul Transporturilor.

Potrivit prezentării oficiale a proiectului, lucrările ar trebui să refacă vechea zonă de bifurcație, să modifice circulația apei și să redistribuie debitul între brațul Bala și Dunărea Veche.

Brațul Bala preia în prezent cea mai mare parte a apei în zona bifurcației. La debite foarte mici, pe traseul Dunării Vechi continuă o cantitate insuficientă pentru navigație și pentru alte utilizări ale apei în aval.

Soluția tehnică include restaurarea unui vechi braț cu o lungime de aproximativ 3,4 kilometri, ridicarea pragului de fund existent pe brațul Bala și lucrări de dragaj pe Dunărea Veche.

Împreună cu intervențiile realizate între 2011 și 2016, noile lucrări ar trebui să crească nivelul apei pe Dunăre, în zona bifurcației cu brațul Bala, cu până la 1,20 metri.

Proiectul nu urmărește doar devierea apei. Documentația prevede crearea unei rute alternative pentru navigație și menținerea posibilității de migrație a sturionilor în amonte și în aval.

Tocmai impactul asupra habitatelor și migrației sturionilor s-a aflat în centrul preocupărilor ridicate de organizațiile de mediu.

Ar fi împiedicat proiectul oprirea centralei de la Cernavodă?

Legătura dintre BALA II și centrala nucleară există, dar nu trebuie prezentată ca o certitudine tehnică.

Proiectul ar urma să trimită o parte mai mare din debit către Dunărea Veche, iar apa de pe acest traseu ajunge în aval, în zona Cernavodă. Din acest motiv, intervenția este relevantă pentru alimentarea prizei de răcire a centralei în perioadele cu debite foarte mici.

Obiectivul oficial al investiției este însă asigurarea navigației și protejarea mediului, nu alimentarea directă a centralei nucleare. Creșterea de până la 1,20 metri este estimată în zona bifurcației Bala, nu la priza de apă a centralei.

Nu există în documentele publice o garanție că finalizarea proiectului ar fi împiedicat oprirea reactoarelor în condițiile hidrologice extreme din august 2026.

Chiar și lucrările de urgență pregătite acum de Guvern sunt aplicate etapizat, deoarece autoritățile admit că dragarea, barjele și digurile de dirijare pot îmbunătăți circulația apei, fără să garanteze un debit suficient pentru funcționarea centralei.

Proiectul ar fi putut însă oferi sistemului o marjă suplimentară și ar fi redus dezechilibrul prin care brațul Bala preia cea mai mare parte a apei.

Diana Buzoianu acuză inacțiunea statului

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a susținut că proiectul avea acord de mediu, indicatori aprobați și surse de finanțare identificate, dar a rămas nepus în aplicare de Ministerul Transporturilor.

„Dacă se făceau acele lucrări, astăzi eram într-un cu totul alt scenariu”, a afirmat aceasta, calificând situația drept un caz de iresponsabilitate administrativă.

Replica lui Sorin Grindeanu a transferat responsabilitatea către organizațiile de mediu. Răspunsul Comisiei Europene arată însă o situație mai complicată decât versiunea prezentată de oricare dintre părți.

WWF CEE a depus într-adevăr o plângere, iar procedura este încă deschisă. Dar Comisia nu afirmă că plângerea a blocat investiția. În același timp, autoritățile române nu au explicat de ce proiectul nu a avansat, ce etape au fost întârziate concret și ce condiții trebuie îndeplinite pentru închiderea dosarului european.

Nici WWF nu a prezentat public conținutul integral al preocupărilor transmise la Bruxelles și nu a răspuns solicitării News.ro privind actualul stadiu al disputei.

Proiectul, readus la viață abia după oprirea Cernavodă

După agravarea crizei de pe Dunăre și oprirea reactoarelor, Guvernul a readus proiectul BALA II în analiza unui comitet interministerial.

Autoritățile trebuie acum să stabilească dacă soluția tehnică poate fi actualizată, cum vor fi respectate cerințele de mediu, ce lucrări pot începe și din ce surse vor fi plătite.

Dosarul Bala nu oferă, deocamdată, un singur vinovat. Arată însă cum un proiect de interes național, cunoscut și aprobat de ani întregi, a rămas prins între inacțiunea administrației, disputa privind impactul asupra mediului și acuzațiile politice. metri, nu a fost executat.