Legea salarizării nu este moartă: Daniel Dăianu anunță scenariul pentru 2027, după pierderea celor 770 de milioane de euro

Noua Lege a salarizării ar putea reveni pe masa negocierilor în lunile următoare și ar putea fi prinsă în construcția bugetului de stat pentru 2027, chiar dacă România a ratat cele 770 de milioane de euro legate de jalonul din PNRR. Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, susține că reforma nu trebuie abandonată și avertizează că adevărata miză este stabilirea unor reguli care să ofere predictibilitate salariilor din sectorul public în anii următori.

Într-o intervenție la Digi24, Daniel Dăianu a arătat că Guvernul Ilie Bolojan a avut drept primă urgență măsurile pentru corectarea dezechilibrelor fiscal-bugetare, iar îndeplinirea angajamentelor din PNRR a reprezentat următoarea prioritate.

În opinia sa, dificultatea reformării salarizării publice nu a primit însă suficientă atenție de la început. Dăianu consideră că un asemenea proiect presupune negocieri complicate și produce efecte sociale, economice și politice importante.

„Este eșecul unui proces. Eu cred că, așa cum s-a întâmplat de la debutul intrării în funcție a Guvernului Ilie Bolojan, prioritizarea era esențială. Ce conta în primul rând era pachetul de măsuri de corecție fiscal-bugetară, deci ajustarea bugetară.

În pofida controverselor foarte mari și a pachetelor de măsuri alternative evocate, s-a mers în direcția bună, iar pachetul a făcut ceea ce era posibil în condițiile date.

A doua prioritate era PNRR-ul. Dar aici, ceea ce s-a subestimat a fost legea salarizării unitare. Nu este vorba despre a construi un proiect de infrastructură sau un spital. Este o reformă a salarizării în România, care are implicații mari sociale, economice și politice.

Ar fi trebuit de la început să i se acorde atenție, nu numai în ultima perioadă. Nu spun că eșecul era anunțat, scris pe perete, dar exista o mare probabilitate să se ajungă la acest eșec”, a explicat acesta.

Dăianu: Legea salarizării poate ajunge în bugetul pe 2027

Cele 770 de milioane de euro aferente jalonului PNRR fuseseră luate în calcul la construcția bugetului, însă ratarea acestei finanțări nu ar trebui să însemne și renunțarea la reformă, spune președintele Consiliului Fiscal.

Daniel Dăianu consideră că negocierile pot fi reluate în următoarele luni, astfel încât România să aibă o nouă Lege a salarizării care să fie inclusă în proiectul bugetului pentru 2027.

„Se pierde un volum important de resurse, 770 de milioane de euro, care au făcut parte din construcția bugetului și acum nu vor mai fi. Dar legea salarizării unitare nu trebuie să fie înmormântată.

Proiectul poate fi reexaminat în următoarele luni și, dacă se va lucra cu râvnă și cu onestitate, deși văd acest război care nu se mai termină, este posibil să avem o lege a salarizării unitare care să fie inclusă în proiectul de buget pe 2027”, a afirmat președintele Consiliului Fiscal.

Miza reformei depășește cele 770 de milioane de euro

În viziunea lui Dăianu, noua lege nu trebuie privită exclusiv prin prisma banilor pierduți din PNRR. Reforma ar trebui să elimine o parte dintre dezechilibrele existente în sistemul public și, mai ales, să ofere un cadru previzibil pentru evoluția veniturilor bugetarilor.

Fără asemenea reguli, presiunile sociale pot ajunge să genereze decizii politice prin care sunt majorate salariile unor categorii, iar aceste creșteri provoacă ulterior revendicări similare din partea altor grupuri profesionale.

„Legea salarizării unitare nu înseamnă numai aceste 770 de milioane de euro. Dincolo de corectarea unor inechități și nedreptăți în sistemul de salarizare, ar permite o predictibilitate în anii care vin.

Așa cum este acum, presiunile sociale, devenite presiuni politice, pot să conducă la salturi în salariile unor bugetari, care să aibă efecte de demonstrație, iar alte grupuri ocupaționale să pună presiune. Această situație s-a văzut mai ales în anii electorali”, a mai spus Dăianu.

Președintele Consiliului Fiscal consideră chiar că această predictibilitate este mai importantă decât finanțarea ratată.

„Este mult mai important acest conținut al legii salarizării unitare, de a asigura o anumită predictibilitate evoluției salariilor din România, decât suma în sine de 770 de milioane de euro”.

Pierderea banilor nu ar produce un șoc devastator în buget

În privința efectelor imediate asupra finanțelor statului, Dăianu respinge perspectiva unui impact dramatic. Execuția bugetară mai bună ar fi creat o rezervă care poate compensa pierderea, cu condiția să nu apară alte derapaje.

„Nu este devastator acest eșec parțial pentru execuția bugetară în acest an. Există și o rezervă din execuția mai bună a bugetului, asumând că nu va exista un derapaj.

Nu văd cum să existe un derapaj, în afară de cazul în care instalarea unui nou guvern va fi însoțită de măsuri aiuritoare, care să pună în discuție chiar procesul de consolidare fiscal-bugetară. Și nu cred că se va întâmpla”, a declarat acesta.

Semnalul politic transmis după eșecul negocierilor

Dincolo de efectul financiar, președintele Consiliului Fiscal vede ratarea jalonului drept o problemă de funcționare instituțională.

El avertizează că România are nevoie de stabilitate politică și de un guvern capabil să continue consolidarea fiscală, inclusiv într-un context de securitate tot mai complicat.

Dăianu atrage atenția că investitorii și agențiile de rating urmăresc capacitatea României de a continua reducerea dezechilibrelor și după 2026.

Un deficit bugetar de aproximativ 6% din PIB ar rămâne ridicat, iar România are și dezavantajul unui deficit extern mai mare decât cel al unor state precum Polonia și Ungaria.

În acest context, președintele Consiliului Fiscal consideră necesară reluarea dialogului între responsabilii economici ai liderilor politici și reprezentanții Cotroceniului, pentru găsirea unei formule care să permită adoptarea Legii salarizării și includerea acesteia în bugetul pentru 2027.

Dăianu respinge însă scenariile catastrofice privind consecințele eșecului.

„Dacă nu se va întâmpla, nu înseamnă că va fi un dezastru în România. Deja sunt imagini catastrofiste, că România se prăbușește, și toți fac fel de fel de profeții. Ce vom face? Vom isteriza cetățenii României”, a concluzionat acesta.