Programele prin care angajatorii pot urmări locația salariaților, ritmul de lucru, activitatea din aplicații și chiar camerele dispozitivelor de serviciu sunt folosite de mii de companii. Tehnologiile cunoscute generic drept „bossware” au devenit mult mai sofisticate cu ajutorul inteligenței artificiale, care poate transforma datele colectate într-un adevărat profil al angajatului.
În România, folosirea unor asemenea sisteme nu este automat ilegală. Angajatorul nu poate însă supraveghea discreționar salariații: trebuie să justifice măsura, să-i informeze în prealabil și să demonstreze că soluțiile mai puțin intruzive nu au funcționat.
De la numărarea minutelor la accesarea camerelor
O investigație publicată de Associated Press arată că instrumentele adoptate pe scară largă în timpul pandemiei continuă să fie folosite pentru urmărirea locației angajaților, măsurarea timpului necesar pentru îndeplinirea sarcinilor și verificarea comunicațiilor.
Unele programe permit inclusiv accesarea camerelor telefoanelor sau laptopurilor de serviciu. Inteligența artificială poate centraliza informațiile și poate crea dosare digitale utilizate pentru evaluarea, sancționarea sau anticiparea comportamentului unui angajat.
Un farmacist intervievat de AP a povestit că angajatorul îi măsura durata fiecărei convorbiri și consultații, reproșându-i că petrece prea mult timp cu pacienții. Într-un alt caz, o profesoară a descoperit că administratorii instituției îi citeau comentariile adresate studenților pe lucrări care conțineau informații personale sensibile.
Unele date au ajuns la sute de companii
O cercetare realizată de specialiști de la universitățile Vanderbilt, Northeastern și California-Berkeley a constatat că unele programe răspândite de monitorizare au transmis nume, adrese de e-mail și alte date ale angajaților către sute de intermediari și companii de tehnologie, fără o informare suficient de clară.
Specialiștii recomandă ca dispozitivele oferite de companie să nu fie utilizate pentru conversații personale, informații medicale, fotografii private sau alte activități fără legătură cu serviciul.
Unele funcții de monitorizare sunt deja integrate în aplicații obișnuite de birou sau videoconferință, chiar dacă nu sunt activate în toate organizațiile.
Cele cinci condiții impuse în România
În România, articolul 5 din Legea nr. 190/2018 stabilește condițiile în care angajatorul poate utiliza sisteme de monitorizare prin comunicații electronice sau supraveghere video.
Potrivit textului oficial al legii, monitorizarea este permisă numai dacă interesul legitim al angajatorului este temeinic justificat și prevalează asupra drepturilor angajaților.
Salariații trebuie informați în prealabil, complet și explicit. Angajatorul trebuie să consulte sindicatul sau reprezentanții personalului, să demonstreze că metodele mai puțin intruzive nu au fost eficiente și să limiteze perioada de păstrare a datelor.
În mod obișnuit, datele nu pot fi stocate mai mult de 30 de zile. Excepțiile trebuie să fie prevăzute de lege sau justificate temeinic.
România a ajuns deja la CEDO din cauza monitorizării
Un caz românesc a devenit reper european în materia supravegherii angajaților. În cauza Bărbulescu împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a analizat concedierea unui salariat după ce angajatorul i-a monitorizat conversațiile purtate de pe un cont profesional.
Marea Cameră a CEDO a stabilit că autoritățile române nu protejaseră suficient dreptul angajatului la viață privată și la secretul corespondenței. Hotărârea nu interzice monitorizarea, dar cere un echilibru real între interesul companiei și drepturile salariatului, potrivit fișei oficiale a cauzei.
Prin urmare, faptul că laptopul sau telefonul aparține firmei nu îi oferă angajatorului un drept nelimitat de supraveghere.
This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .