Motivarea CCR pe legea integrității aprinde disputa politică. USR pregătește un nou amendament, PSD apără argumentele Curții / Miza este de 770 de milioane de euro din PNRR

Publicarea motivării Curții Constituționale privind legea integrității a declanșat noi dispute între partidele politice, în special în jurul principiului neretroactivității. USR susține că argumentația CCR conține contradicții și pregătește un nou amendament pentru punerea legii în acord cu decizia Curții. PSD consideră însă că judecătorii constituționali au oferit justificări întemeiate, în timp ce AUR critică efectele sancționatorii ale prevederilor. Parlamentul urmează să revină în sesiune extraordinară, iar miza este și una financiară. România poate debloca 770 de milioane de euro dacă îndeplinește jalonul din PNRR referitor la legea ANI.

Reprezentanții USR contestă raționamentul majorității judecătorilor constituționali și susțin că motivarea conține argumente contradictorii. PSD consideră, în schimb, că interpretarea Curții este fundamentată juridic, iar AUR ridică problema unei posibile duble sancționări.

Disputa trebuie tranșată rapid și în Parlament. Legislativul este convocat săptămâna viitoare într-o nouă sesiune extraordinară, iar legea trebuie pusă în acord cu decizia CCR, în condițiile în care actul normativ este legat de un jalon din PNRR.

USR contestă argumentele CCR privind neretroactivitatea

Deputatul USR Alexandru Dimitriu susține că motivarea pornește de la explicarea principiului neretroactivității, dar că raționamentul Curții se schimbă atunci când sunt analizate efectele concrete ale prevederilor contestate.

„Inițial pornește foarte frumos și ne explică ce înseamnă principiul neretroactivității, însă imediat pe urmă spune în felul următor avem de-a face cu două sancțiuni, dar când vine vorba să analizeze și să spună de ce poate să retroactiveze legea, spune că nu mai sunt sancțiuni și sunt chestiuni ce țin de integritate a mandatului. Să presupunem că ar fi vorba despre luarea carnetului de conducere ca sancțiune. Da, pentru că ai făcut o depășire interzisă. Ori, dacă ar fi să aplicăm decizia CCR, am putea să spunem că carnetul de conducere nu este luat ca să fie sancționat cel care conducea și ca să fie liniștită mașina și să uite de amintirea acelei depășiri ilegale”, a declarat Alexandru Dimitriu pentru TVR.

Deputatul USR critică și apelul făcut în motivare la dispoziții ale Codului civil, susținând că acesta este un act normativ inferior Constituției și că argumentația Curții nu și-ar găsi suficient suport în Legea fundamentală.

USR pregătește acum un nou amendament la legea integrității, care ar urma să țină cont de decizia CCR și care ar putea intra în dezbaterea Parlamentului chiar săptămâna viitoare.

Ministrul Justiției explică raționamentul privind situațiile juridice care continuă să producă efecte

De cealaltă parte, ministrul Justiției, Radu Marinescu, deputat PSD, consideră relevantă distincția dintre situațiile juridice deja consumate și cele care continuă să producă efecte în momentul intrării în vigoare a unei legi noi.

„În drept, în materia normelor cu caracter tranzitoriu, acestea au în vedere trei categorii de situații: fapte definitiv încheiate înainte de legea nouă, faptele care încă mai produc efecte juridice și fapte care se nasc sub noua lege. CCR a avut în vedere situații juridice nedefinitiv consumate la momentul în care se face tranziția între cele două legi”, a declarat Radu Marinescu.

AUR invocă problema unei „sancțiuni duble”

Europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea critică, la rândul său, soluția legislativă și susține că noul amendament ar adăuga o sancțiune celei deja existente.

„Textul pe care îl adaugă amendamentul înseamnă o sancțiune dublă, care deja există în lege astăzi. Adică este vorba despre acel conflict de interese, care deja a fost sancționat cu 10% din salariu pe șase luni. Adăugat, acest amendament înseamnă că se aplică o a doua sancțiune”, a declarat Gheorghe Piperea.

AUR consideră astfel că problema nu privește doar aplicarea legii în timp, ci și natura și cumularea consecințelor juridice asociate unei constatări privind conflictul de interese.

Parlamentul este convocat săptămâna viitoare în sesiune extraordinară, iar legea integrității urmează să fie reexaminată pentru a fi pusă în acord cu decizia Curții Constituționale.

Presiunea este amplificată de calendarul PNRR. România mai are doar câteva zile până la termenul de 31 august, iar îndeplinirea jalonului privind legea ANI este legată de deblocarea a 770 de milioane de euro.

Președintele PNL, Ilie Bolojan, a subliniat presiunea termenului. „Toate discuțiile au fost concentrate pe PNRR, pentru că mai avem câteva zile până în data de 31 august”, a declarat Ilie Bolojan.