Ce boli poți lua prin sărut. Milioane de bacterii se transferă în doar câteva secunde

Un sărut pare un gest banal de afecțiune, însă presupune și un schimb impresionant de microorganisme. Cercetările au arătat că, în timpul unui sărut intim de aproximativ 10 secunde, între două persoane se pot transfera în jur de 80 de milioane de bacterii. Cele mai multe sunt inofensive, însă saliva poate transporta și virusuri sau bacterii capabile să provoace infecții.

Sărutul este una dintre cele mai răspândite forme de manifestare a afecțiunii, fiind întâlnit în numeroase culturi din întreaga lume. Din punct de vedere biologic, apropierea dintre două persoane favorizează însă schimbul de microorganisme care trăiesc în cavitatea bucală.

Un studiu publicat în 2014 a arătat că partenerii care se sărută frecvent ajung să aibă o microbiotă orală mai asemănătoare. Microbiomul uman este format dintr-un număr uriaș de microorganisme care trăiesc în interiorul și la suprafața corpului, majoritatea având un rol neutru sau benefic.

Ce se întâmplă în organism atunci când ne sărutăm

Cavitatea bucală găzduiește sute de specii de microorganisme. Saliva conține, de asemenea, enzime și componente ale sistemului imunitar care contribuie la protejarea organismului.

Aceste mecanisme naturale de apărare nu pot împiedica însă toate infecțiile. Atunci când o persoană are o boală contagioasă, microorganismele prezente în salivă sau în leziunile din jurul gurii pot ajunge la partener.

Riscul depinde foarte mult de agentul infecțios și de tipul contactului. În general, un sărut scurt pe buze presupune un schimb mai redus de salivă decât un sărut profund, ceea ce poate influența probabilitatea transmiterii anumitor infecții.

Mononucleoza, cunoscută drept „boala sărutului”

Una dintre afecțiunile asociate cel mai frecvent cu sărutul este mononucleoza infecțioasă. Boala este provocată cel mai adesea de virusul Epstein-Barr și se poate transmite prin salivă.

Virusul poate ajunge de la o persoană la alta nu doar prin sărut, ci și prin folosirea la comun a paharelor, tacâmurilor sau a altor obiecte care intră în contact cu saliva.

Mononucleoza este întâlnită frecvent la adolescenți și adulți tineri. Printre manifestările care pot apărea se numără:

După infectare, virusul Epstein-Barr rămâne latent în organism pentru tot restul vieții. În majoritatea cazurilor, tratamentul mononucleozei este orientat spre ameliorarea simptomelor, neexistând o terapie specifică pentru eliminarea virusului.

Herpesul se poate transmite foarte ușor prin sărut

Virusul herpes simplex este o altă infecție care poate fi transmisă prin contact apropiat. HSV-1 este asociat în special cu herpesul oral, în timp ce HSV-2 este întâlnit mai frecvent în infecțiile genitale. Ambele tipuri pot însă infecta și alte zone.

HSV-1 este extrem de răspândit la nivel mondial. Infecția poate provoca vezicule dureroase în jurul gurii sau pe buze, cunoscute popular drept herpes bucal.

Riscul de transmitere este deosebit de ridicat atunci când există vezicule sau leziuni active. Totuși, virusul poate fi eliminat și în absența unor semne vizibile, ceea ce înseamnă că transmiterea este posibilă și între episoadele simptomatice.

Se poate transmite HPV prin sărut?

Principala cale de transmitere a virusului papiloma uman, HPV, este contactul intim piele-pe-piele, în special cel sexual. Posibilitatea transmiterii HPV oral prin sărut profund a fost analizată în mai multe studii, însă dovezile sunt mai puțin clare decât în cazul altor infecții precum herpesul sau mononucleoza.

HPV cuprinde numeroase tipuri de virusuri. Unele provoacă negi, în timp ce anumite tulpini cu risc crescut sunt asociate cu mai multe tipuri de cancer, inclusiv cancerul de col uterin și unele cancere orofaringiene.

Sexul oral reprezintă o cale importantă de transmitere pentru infecțiile orale cu HPV. În cazul sărutului, riscul este considerat mai puțin bine stabilit și nu trebuie prezentat drept o cale principală de infectare.

Răceala, gripa și alte virusuri respiratorii

Contactul apropiat dintre două persoane facilitează și răspândirea virusurilor respiratorii. Răceala, gripa și COVID-19 se pot transmite atunci când oamenii se află foarte aproape unul de celălalt, inclusiv în timpul unui sărut.

În aceste situații, transmiterea nu este legată exclusiv de schimbul de salivă. Particulele respiratorii eliminate prin respirație, vorbit, tuse sau strănut joacă un rol important.

Mai mult, o persoană poate transmite anumite virusuri respiratorii înainte să își dea seama că este bolnavă, deoarece contagiozitatea poate începe înainte de apariția simptomelor.

Unele bacterii din genul Streptococcus pot fi transmise prin secreții respiratorii și contact apropiat.

Streptococcus pyogenes, cunoscut și drept streptococ de grup A, poate provoca faringită sau amigdalită streptococică. Printre simptome se numără durerea în gât, febra, dificultatea sau durerea la înghițire, durerile de cap și, uneori, durerile musculare.

Contactul apropiat cu o persoană infectată favorizează răspândirea bacteriei.

O altă specie, Streptococcus mutans, este asociată cu apariția cariilor dentare. Bacteria poate fi transmisă prin salivă între persoane, iar acizii produși de aceasta contribuie la deteriorarea smalțului dentar.

Citomegalovirusul poate fi prezent în salivă

Citomegalovirusul, cunoscut sub abrevierea CMV, se poate transmite prin contact direct cu fluidele corporale ale unei persoane infectate, inclusiv saliva, sângele, urina, sperma și secrețiile vaginale.

Din acest motiv, sărutul poate reprezenta una dintre modalitățile de transmitere.

La majoritatea persoanelor sănătoase, infecția nu produce simptome sau provoacă manifestări ușoare. CMV poate deveni însă important în timpul sarcinii și poate provoca probleme severe persoanelor cu sistem imunitar profund slăbit.

Cariile nu sunt contagioase în sens clasic, dar bacteriile pot fi transferate

Un sărut nu înseamnă că o persoană va „lua” automat cariile partenerului. Totuși, bacteriile implicate în dezvoltarea cariilor pot trece de la o persoană la alta prin intermediul salivei.

Apariția efectivă a cariilor depinde de numeroși factori, printre care igiena orală, alimentația, cantitatea și compoziția salivei și expunerea frecventă la zaharuri.

Ce boli nu se transmit, în mod obișnuit, prin sărut

Există și numeroase infecții care provoacă îngrijorare, dar pentru care sărutul obișnuit nu reprezintă o cale relevantă de transmitere.

Gonoreea și infecția cu Chlamydia sunt transmise în principal prin contact sexual. Tricomoniaza este, de asemenea, o infecție cu transmitere sexuală și nu se contractează printr-un sărut obișnuit.

În cazul hepatitelor, situația diferă în funcție de virus. Hepatita A se transmite în principal pe cale fecal-orală, în timp ce hepatitele B și C au alte căi importante de transmitere, precum sângele și, în cazul hepatitei B, contactul sexual. Sărutul obișnuit nu este considerat o cale uzuală de transmitere a hepatitelor B sau C.

HIV nu se transmite prin salivă sau printr-un sărut obișnuit

HIV nu se transmite prin salivă, iar sărutul obișnuit nu reprezintă un risc de infectare. Virusul se transmite prin anumite fluide corporale, precum sângele, sperma, secrețiile vaginale și rectale și laptele matern, atunci când acestea intră în contact cu țesuturi vulnerabile sau direct cu sângele.

Situațiile ipotetice care implică un sărut profund și prezența sângelui din răni deschise în gura ambilor parteneri sunt considerate extrem de rare și nu schimbă faptul că saliva, în sine, nu transmite HIV.

Prin urmare, deși un singur sărut poate însemna schimbul a milioane de microorganisme, acest lucru nu înseamnă automat îmbolnăvire. Riscul depinde de infecția pe care o are unul dintre parteneri, de modul în care aceasta se transmite și de existența unei infecții active.