Șeful CNAS, după scandalul pornit de la declarațiile lui Bolojan despre medicamente: „Logica acestor soluţii nu este de a restrânge accesul” / Soluțiile pentru evitarea unui blocaj

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) avertizează că finanțarea spitalelor și a medicamentelor compensate, care cumulează cea mai mare parte a cheltuielilor Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), a acumulat dezechilibre care, în lipsa unor măsuri, pot avea „consecinţe semnificative”. Instituția propune schimbarea modului de finanțare a majorărilor salariale din spitale și încurajarea prescrierii medicamentelor generice și biosimilare, atunci când acest lucru este posibil din punct de vedere medical.

CNAS a prezentat vineri seară principalele probleme pe care le identifică în finanțarea sistemului sanitar și soluțiile la care lucrează, în contextul dezbaterilor privind costurile medicamentelor și utilizarea alternativelor generice.

Potrivit instituției, spitalele și medicamentele compensate reprezintă împreună aproximativ 78% din cheltuielile pentru sănătate suportate din FNUASS.

„În prezent, dar şi în anii anteriori, cele mai mari ponderi în cheltuielile pentru sănătate din bugetul FNUASS , gestionat de CNAS, revin asistenţei medicale spitaliceşti (cca. 45%) şi medicamentelor compensate (cca. 33%). În timp, în finanţarea celor două domenii au apărut însă dezechilibre care, necorectate, pot duce la consecinţe semnificative”, arată CNAS.

CNAS vrea să schimbe modul în care sunt finanțate salariile din spitale

În cazul spitalelor publice, CNAS atrage atenția asupra sistemului de finanțare a majorărilor salariale, aplicat începând din 2015.

Instituția susține că sumele alocate anual pentru susținerea creșterilor salariale au avansat atât valoric, cât și ca pondere în fondurile destinate spitalelor. În prezent, potrivit CNAS, finanțarea influențelor salariale a ajuns egală cu cea destinată serviciilor medicale acordate pacienților internați.

„Sumele utilizate anual în acest scop au crescut atât ca valoare cât şi ca procent din fondurile alocate spitalelor, ajungând la ora actuală ca finanţarea influenţelor salariale să fie egală cu finanţarea serviciilor medicale acordate pacienţilor internaţi. Acest sistem dual de finanţare a spitalelor publice nu încurajează efectuarea de servicii medicale în beneficiul pacienţilor, distorsionează plata pe caz rezolvat şi este totodată un factor de descurajare a concurenţei între unităţile medicale”, se arată în comunicat.

Soluția la care lucrează CNAS presupune includerea finanțării majorărilor salariale în sistemul de plată pe caz rezolvat, simultan cu majorarea corespunzătoare a tarifelor pentru serviciile medicale spitalicești.

Medicamentele compensate, 33% din cheltuieli. CNAS avertizează că actualul ritm nu este sustenabil

O altă problemă identificată de CNAS este creșterea cheltuielilor cu medicamentele finanțate din FNUASS.

Potrivit instituției, consumul acestor medicamente a înregistrat de la un an la altul creșteri de până la 20%, iar în 2025 valoarea medicamentelor acordate pacienților a ajuns să fie de 2,5 ori mai mare decât în 2015.

„Menţinerea unui asemenea ritm înalt de creştere nu este sustenabilă, în condiţiile în care veniturile bugetului FNUASS, care provin în principal din contribuţiile asiguraţilor, nu cresc în mod similar. Având însă în vedere că peste 80% din valoarea medicamentelor acordate asiguraţilor o reprezintă medicamentele inovative, în timp ce cantitativ acestea sunt doar 48% din totalul medicamentelor finanţate din FNUASS, o soluţie o reprezintă încurajarea prescrierii de medicamente generice şi bio-similare, mai ieftine, în locul celor inovative, în cazurile în care din punct de vedere medical acest lucru este posibil. Între versiunile generice/bio-similare ale medicamentelor şi cele originale nu există diferenţe clinice, de siguranţă sau de eficacitate, dar există diferenţe semnificative de preţ”, a transmis CNAS.

Instituția consideră că trebuie modificate și normele legale privind stabilirea prețurilor medicamentelor și includerea acestora pe lista de compensare.

CNAS avertizează că, fără schimbări, presiunea financiară ar putea ajunge să limiteze accesul unor noi pacienți la tratament.

„În caz contrar România va plăti medicamente tot mai scumpe pentru un număr tot mai mic de pacienţi până când se va ajunge la blocaj, în sensul că nu vor mai putea intra în tratament pacienţi noi”, se arată în comunicat.

Șeful CNAS: „Logica acestor soluţii nu este de a închide spitale sau de a restrânge accesul la medicamente”

Președintele CNAS, Horațiu-Remus Moldovan, respinge interpretările potrivit cărora măsurile analizate ar urmări reducerea accesului pacienților la tratamente sau închiderea unor spitale.

„Logica acestor soluţii nu este de a închide spitale sau de a restrânge accesul la medicamente, aşa cum vehiculează în mod eronat în spaţiul public unele persoane care nu cunosc aprofundat mecanismele de finanţare, ci exact opusul, de a stimula performanţa spitalelor, precum şi de a lărgi accesul la medicamente, în beneficiul pacienţilor. Este evident că, în condiţiile unor resurse financiare inevitabil limitate (CASS de 10%, faţă de circa 15% în Germania, de exemplu), maximul de beneficiu îl obţii dacă utilizezi cu eficienţă fiecare leu de care dispui”, a declarat preşedintele CNAS, conf. univ. dr. Horaţiu-Remus Moldovan.

Bolojan a pledat pentru utilizarea medicamentelor generice. Asociațiile de pacienți au criticat abordarea

Poziția CNAS vine în contextul controverselor declanșate de declarațiile premierului interimar Ilie Bolojan privind posibilitatea utilizării într-o măsură mai mare a medicamentelor generice.

Bolojan a afirmat miercuri seară că „în loc să ai un medicament foarte scump, care face cam acelaşi lucru, ai putea să ai un medicament şi jumătate sau două medicamente generice, dintre care unele sunt produse în România, care să rezolve aceleaşi probleme şi să ai un acces mai mare al pacienţilor”.

Declarațiile premierului interimar au fost criticate de mai multe asociații ale pacienților. Acestea au atras atenția că problema accesului la tratament nu ține exclusiv de preț, ci și de discontinuitățile în aprovizionare și de retragerea unor medicamente de pe piața românească.

„Un medicament accesibil doar pe hârtie nu tratează pe nimeni”, au avertizat organizațiile de pacienți.

Acestea au susținut că un sistem de sănătate nu devine mai eficient dacă realizează economii contabile, dar pacienții rămân fără tratamentele de care depind.