Dominic Fritz, reacție acidă după motivarea CCR: „Putem sta liniștiți: sancțiunea nu mi se aplică mie, ci mandatului meu”

Președintele USR, Dominic Fritz, a reacționat dur după publicarea motivării Curții Constituționale privind noua Lege a integrității, prin care judecătorii au explicat de ce consideră constituțional mecanismul care poate duce la încetarea mandatului său de primar al Timișoarei. Fritz ironizează argumentul CCR potrivit căruia noua reglementare nu instituie o sancțiune personală, ci pune capăt unui mandat afectat de o încălcare definitiv constatată a regimului de integritate.

„Putem sta liniștiți: a motivat CCR-PSD că sancțiunea nu mi se aplică mie, ci mandatului meu”, a scris Dominic Fritz, vineri, pe Facebook.

Liderul USR a făcut apoi trimitere, în comentariile postării sale, la o analiză publicată de deputatul USR Alexandru Dimitriu, care formulează acuzații extrem de dure la adresa raționamentului folosit de Curtea Constituțională.

Deputat USR, atac la motivarea CCR: „Fraudarea Constituției comisă chiar de CCR”

Alexandru Dimitriu susține că motivarea Curții ar conține contradicții în ceea ce privește principiul neretroactivității și modul în care noile prevederi pot produce efecte asupra mandatelor în curs.

„Fraudarea Constituției comisă chiar de CCR. O motivare toxică demnă de un regim dictatorial care caută să-și execute oponenții politici. CCR s-a transformat într-o cârpă de șters bocancii cu care PSD calcă în picioare statul de drept din România. Am citit motivarea de la un capăt la altul și nu am găsit o decizie discutabilă, ci o construcție ridicată pas cu pas ca să ajungă la un rezultat stabilit dinainte, în care Curtea se contrazice singură de patru ori în același document”, a scris deputatul USR.

Dimitriu contestă, între altele, modul în care CCR utilizează propria jurisprudență privind neretroactivitatea legii.

„Începe prin a-și cita propria Decizie 9 din 1994, aceea care spune că, atunci când o lege nouă schimbă starea legală anterioară, efectele deja produse din raportul vechi nu mai pot fi modificate, iar a decide altfel ar însemna încălcarea principiului neretroactivității. O citează, o aprobă, o folosește ca temelie a raționamentului, iar câteva pagini mai încolo hotărăște exact pe dos, fără să se obosească să explice ce anume face cazul lui Dominic Fritz atât de special încât regula să nu i se aplice”, afirmă parlamentarul USR.

USR contestă argumentul CCR privind „mandatul viciat”

Deputatul critică în special distincția făcută de CCR între sancționarea titularului și încetarea mandatului acestuia.

„Merge mai departe și, când analizează articolul 25, scrie limpede că avem de-a face cu două sancțiuni administrative aplicate titularului funcției, demnității sau mandatului, pentru ca apoi, ajungând la norma care îi ia efectiv mandatul primarului Timișoarei, să susțină că aceasta nu ar reglementa o sancțiune personală aplicabilă titularului, ci doar ar înceta o funcție viciată prin fapta titularului ei. Cu alte cuvinte, nu se pedepsește omul, ci se vindecă funcția, ceea ce în lumea reală sună cam ca și cum nu i-ai lua permisul șoferului, ci ai vindeca mașina de amintirea unei depășiri. Numai că mandatele nu comit conflicte de interese, oamenii le comit, iar cel care rămâne pe drumuri nu e mandatul, ci primarul ales de două ori de timișoreni”, a transmis Alexandru Dimitriu.

El susține, de asemenea, că motivarea ar intra în contradicție cu principiul neretroactivității, despre care CCR a stabilit anterior că are valoare absolută.

„Ca să nu se simtă lipsa de logică, Curtea își repetă și propria formulă consacrată, aceea că neretroactivitatea are o valoare absolută și că legiuitorul nu poate institui nicio derogare de la ea, pentru ca la câteva paragrafe distanță să pună acest principiu absolut pe un cântar față de integritatea funcției publice și să constate că a doua atârnă mai greu. Or, absolut înseamnă tocmai că nu se pune pe cântar, iar din clipa în care l-au așezat acolo au recunoscut singuri că nu mai era absolut”, afirmă deputatul USR.

Dimitriu contestă și invocarea Codului civil

Un alt punct criticat de parlamentarul USR este folosirea de către Curte a articolului 6 alineatul (6) din Codul civil printr-un raționament „ad similis”.

„Și abia acum vine partea și mai spectaculoasă. Pentru a justifica întreaga construcție, Curtea se sprijină pe articolul 6 alineatul 6 din Codul civil, dar nu îl aplică, ci scrie în motivare, cu două cuvinte în latină, „ad similis”, adică prin asemănare. Motivul e simplu: acel articol enumeră limitativ situațiile în care legea nouă poate prinde efectele viitoare ale unor raporturi vechi, adică starea civilă, capacitatea persoanei, căsătoria, filiația, adopția, obligația de întreținere, proprietatea și vecinătatea, iar integritatea funcției publice nu apare acolo nicăieri. Prin acele două cuvinte, Curtea recunoaște ea însăși că nu are niciun text de lege pe care să se sprijine și împrumută unul care nu i se potrivește, ca să ia mandatul unui primar”, susține Dimitriu.

Deputatul invocă apoi articolul 10 din Codul civil și susține că acesta ar împiedica aplicarea prin asemănare a unei sancțiuni.

„Era suficient să dea pagina. Câteva articole mai încolo, tot în Codul civil, la articolul 10, scrie negru pe alb că legile care derogă de la o dispoziție generală, care restrâng exercițiul unor drepturi civile sau care prevăd sancțiuni civile se aplică numai în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege. Adică exact ce le era interzis să facă: o sancțiune nu se dă niciodată prin asemănare. Curtea nu a uitat articolul 10 din întâmplare, l-a ocolit, pentru că dacă îl citea nu mai avea cum să scrie decizia asta”, afirmă Alexandru Dimitriu.

Parlamentarul USR susține că implicațiile deciziei ar putea depăși cazul lui Dominic Fritz.

„Nu mai vorbim de interpretare, ci de improvizație, iar improvizația a fost scrisă pentru un singur om, deși de mâine se poate folosi împotriva oricui, pentru că din ea rezultă că orice faptă din trecut poate primi o pedeapsă nouă atâta timp cât cineva găsește un interes public care ar continua să fie afectat. În România nu mai există trecut încheiat, există doar un prezent care se rescrie ori de câte ori convine celui care are majoritatea. Iar prețul nu îl plătește Dominic Fritz, ci fiecare om care va afla, într-o dimineață oarecare, că regula după care a trăit ieri a fost schimbată azi”, a mai scris deputatul USR.

Ce spune, de fapt, CCR în motivarea Legii integrității

Curtea Constituțională explică, în motivarea deciziei nr. 883 din 17 august 2026, de ce majoritatea judecătorilor consideră constituțional mecanismul prin care mandatul unei persoane aflate încă sub interdicția de trei ani poate înceta după intrarea în vigoare a noii Legi a integrității. Decizia a soluționat sesizările formulate de 27 de senatori USR și PNL și de președintele Nicușor Dan.

Argumentul central al Curții este că legea nu aplică retroactiv o nouă sancțiune persoanei, ci reglementează efectele actuale ale unei situații juridice care nu s-a epuizat.

„O situație de conflict de interese sau stare de incompatibilitate ale cărei efecte juridice nu s-au epuizat se proiectează și afectează integritatea funcției, demnității publice ori a mandatului”, arată CCR.

Curtea face astfel distincție între sancțiunea aplicată titularului și efectele asupra funcției sau mandatului ocupat.

„Norma intertemporală nu reglementează o sancțiune personală aplicabilă titularului funcției, demnității sau mandatului, ci întrerupe ori încetează de drept funcția, demnitatea sau mandatul care a fost viciat prin fapta titularului său”, se arată în motivarea CCR.

Mecanismul validat de CCR se aplică persoanelor pentru care incompatibilitatea sau conflictul de interese au fost constatate definitiv înainte de intrarea în vigoare a legii, dacă perioada de trei ani a interdicției nu s-a încheiat.

În aceste cazuri, funcția, demnitatea publică sau mandatul încetează de drept la 30 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ. Pentru situațiile în care constatarea devine definitivă ulterior, încetarea intervine la data rămânerii definitive a raportului ANI sau a hotărârii judecătorești.

Dominic Fritz intră, în principiu, în prima categorie, după ce conflictul său de interese a fost stabilit definitiv prin respingerea recursului său de către Înalta Curte, la 18 iunie 2026. Efectele nu sunt însă imediate. Parlamentul trebuie să pună legea în acord cu decizia CCR, după care actul normativ revine la promulgare și trebuie publicat în Monitorul Oficial.

Prevederile referitoare la efectele asupra mandatelor aflate în curs au fost validate de CCR cu majoritate de voturi, nu în unanimitate.

Președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a anunțat că a votat împotriva acestei soluții și că va argumenta într-o opinie separată de ce consideră neconstituțională aplicarea mecanismului unor situații anterioare. „Nu pot argumenta în sens contrar”, declara aceasta.