Bolojan pune presiune pentru votarea Legii salarizării: fără disciplină, România riscă rating mai slab și taxe mai mari

Premierul demis Ilie Bolojan a declarat vineri că noua Lege a salarizării trebuie adoptată dacă partidele ajung la un acord politic, susținând că reforma este esențială atât pentru evitarea pierderii a peste 700 de milioane de euro din PNRR, cât și pentru menținerea credibilității României în fața Comisiei Europene, agențiilor de rating și investitorilor. Bolojan a avertizat, în același timp, că solicitările sindicatelor nu pot fi satisfăcute integral și că o creștere a salariilor bugetarilor peste posibilitățile economiei ar putea împinge România spre o retrogradare a ratingului de țară.

Declarațiile vin după ce joi, 20 august, partidele au primit o nouă variantă a proiectului, în care valoarea de referință pentru calcularea salariilor a fost redusă de la 4.100 la 4.000 de lei. Proiectul păstrează sistemul cu 12 grade salariale și coeficienți între 1 și 8 și ar urma, în forma actuală, să intre în vigoare la 1 decembrie 2026.

Bolojan a precizat că grupurile parlamentare au primit mandat să voteze proiectul dacă în următoarele zile va exista un acord politic.

„Legea salarizării este un subiect care a dominat agenda din ultimele două luni. Așa cum știți, este un jalon din PNRR și mandatul pe care l-au primit grupurile parlamentare este să susțină adoptarea acestui proiect de lege dacă el va întruni un acord, în așa fel încât să fie depus sub forma unui proiect, pentru a fi adoptat”, a declarat Ilie Bolojan.

Bolojan: România riscă să piardă peste 700 de milioane de euro

Premierul demis a prezentat trei argumente principale pentru adoptarea noii legi. Primul este legat de respectarea angajamentelor asumate de România și de fondurile europene.

„Legea de salarizare este importantă pentru România, pe de-o parte, pentru că este un angajament luat de guvernele noastre în anii trecuți, necontestat de nimeni, și adoptarea acestei legi ține de menținerea credibilității noastre atât în fața partenerilor europeni, cât și în fața agențiilor de rating, a investitorilor, dar este și o măsură care evită pierderea a peste 700 de milioane de euro, care înseamnă jalonul din PNRR, valoarea acestei reforme legate de salarizare”, a afirmat Bolojan.

Proiectul este negociat contra-cronometru în condițiile în care reforma salarizării face parte din jaloanele PNRR pe care autoritățile încearcă să le închidă până la finalul lunii august.

„Vom ști care va fi evoluția salariilor în următorii 2-3 ani”

Al doilea argument invocat de Bolojan este predictibilitatea cheltuielilor cu personalul din sectorul public.

„Introduce o predictibilitate în domeniul salarizării în sectorul public în anii următori. Vom ști care va fi evoluția salariilor în următorii 2-3 ani de zile, evitând în felul acesta presiunile care pot apărea în anii preelectorali și știm ce s-a întâmplat în 2023 și 2024 fără o astfel de lege”, a spus premierul demis.

Bolojan susține că, în lipsa unui mecanism care să limiteze creșterile, fragmentarea politică ar putea conduce din nou la o majorare rapidă a masei salariale.

„Există un risc, ca pe fondul pulverizării politice, să ne trezim cu cheltuieli de salarii care ajung să se apropie de cele din 2024 peste un an-doi, ceea ce ar fi o situație foarte complicată și ar afecta economia noastră.”

Al treilea argument: angajați pe aceeași funcție, dar cu salarii foarte diferite

Bolojan a susținut că viitoarea lege trebuie să corecteze și inechitățile acumulate în sistemul public.

„Trebuie să recunoaștem că avem niște diferențe salariale foarte mari între anumite componente din zona sectorului public. Avem diferențe în interiorul aceleiași familii”, a afirmat acesta.

Premierul demis a dat ca exemplu situația angajaților care fac aceeași muncă, dar sunt remunerați diferit în funcție de instituția în care lucrează.

„Gândiți-vă că avem oameni care ocupă aceeași funcție, fac același lucru, dar, fiind angajați la instituții diferite, au salarii foarte diferite între ei, ceea ce generează nemulțumiri în sectorul public din partea celor care sunt defavorizați.”

În opinia sa, aceste diferențe generează permanent revendicări și presiuni pentru majorări.

„Pe ansamblu, aceste inechități generează o nemulțumire în societate în general și o tendință din partea celor care nu sunt avantajați de actualul sistem să lupte să-și repare, să spunem, dreptățile și să fie o presiune permanentă și o discuție care nu se mai termină pe salarizarea din sectorul public, în timp ce nu ne gândim la celelalte milioane de cetățeni români care lucrează din greu în sectorul privat.”

Mesaj pentru sindicate: „Sunt solicitări care sub nicio formă nu pot fi acoperite”

Declarația lui Bolojan vine în ziua în care sindicate importante din Educație și Justiție au criticat public ultima variantă a proiectului.

FSLI, Federația „Spiru Haret” și „Alma Mater” au cerut partidelor să respingă legea, iar Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial a amenințat cu blocarea instanțelor și parchetelor începând cu 1 septembrie.

Bolojan afirmă însă că spațiul bugetar nu permite satisfacerea tuturor revendicărilor.

„Au fost foarte multe discuții, au fost promisiuni în spațiul public, au fost solicitări ale sindicatelor care sub nicio formă nu pot fi acoperite. Unul dintre cele mai grave lucruri pe care le-am putea face este să votăm legi de salarizare în sectorul public a căror creștere totală ca masă salarială să depășească posibilitățile economiei României.”

El a invocat experiența anilor 2023-2024. „Am mai făcut asta în 2023-2024 și uitați unde am ajuns. În condițiile în care am repeta aceeași greșeală, deci am face o creștere de salarii în sectorul public peste posibilitățile economiei noastre, asta ar fi drumul sigur spre scăderea ratingului României.”

O eventuală retrogradare, afirmă Bolojan, ar conduce ulterior la măsuri mult mai dure. „Asta ne-ar duce într-o situație în care orice guvern va veni va trebui să ia niște măsuri care, la final, vor face ca salariile reale în sectorul public, dar și în cel privat, să fie mai mici decât cele pe care le avem astăzi.”

Limita invocată de Bolojan: între 8 și 12 miliarde de lei în plus

Premierul demis a prezentat și calculele bugetare care, în opinia sa, limitează amploarea majorărilor. Potrivit acestuia, cheltuielile cu salariile publice reprezintă în prezent aproximativ 8,1% din PIB, după ce în 2024 ajunseseră la 9,4%, iar România și-a asumat reducerea ponderii până la 7,9%.

„Putem să avem un fond total de salarii în sectorul public care să se situeze între 7,9% și 8,1%, ceea ce înseamnă că, la estimările de creștere a PIB-ului pe anul viitor, ar însemna o sumă de maxim 11-12 miliarde”, a declarat Bolojan.

El a invocat și condiția ca masa salarială să nu crească nominal mai repede decât economia: „Nu putem să avem o creștere nominală mai mare a fondului de salarii decât creșterea nominală a PIB-ului. Adică nu putem să creștem cu mult mai mult decât avem încasări la bugetul de stat și decât economia noastră poate suporta.”

În scenariul cel mai restrictiv, spune Bolojan, spațiul suplimentar ar fi de numai aproximativ 8 miliarde de lei.

„Dacă am calculat procentul de 7,9% cheltuieli de salarii din PIB-ul României, înseamnă că anvelopa pe care o putem avea la dispoziție minimă pentru anul viitor este de aproximativ 8 miliarde. Asta înseamnă că am putea crește fondul de salarii de la 166 de miliarde cât este anul acesta la aproximativ 174 de miliarde.”

Ultimul proiect al legii a fost construit tocmai în jurul unei „anvelope” estimate la aproximativ 11-12 miliarde de lei, reducerea valorii de referință de la 4.100 la 4.000 de lei diminuând suplimentar costul față de versiunea din iulie.

Deficitul, „chinga” care limitează creșterile

Bolojan a insistat că orice majorare salarială trebuie judecată împreună cu obligația de reducere a deficitului bugetar.

„Dacă nu ne vom reduce deficitul în anii următori, practic banii pe care îi încasăm de la cetățeni, în loc să se ducă către investiții, în loc să se ducă către lucrări care înseamnă un plus în viața oamenilor, se vor duce pe dobânzi.”

El a avertizat că, în lipsa reducerii costurilor de finanțare, „guvernele viitoare vor fi doar niște agenții de plăți și nu vor mai putea crea condiții pentru relansarea și dezvoltarea economică”.

Bolojan a vorbit despre un angajament de reducere a deficitului de la 6,2% din PIB în 2026 la 5,3% în 2027.

„Modul în care se face această majorare trebuie să țină cont de reducerea de deficit, pentru că, dacă crești cheltuielile într-o anumită zonă, pentru a reduce deficitul trebuie să scazi volumul de investiții, trebuie să crești eventual taxe și impozite, ceea ce nu este de dorit, nici să scădem investițiile, nici să mai creștem taxe și impozite.”

Previziunile economice de primăvară ale Comisiei Europene estimează, la rândul lor, un deficit de 6,2% din PIB pentru 2026, dar de 5,8% în 2027, nu 5,3%, ceea ce indică faptul că ținta invocată de Bolojan presupune o consolidare mai puternică decât cea inclusă în prognoza Comisiei.

Bolojan avertizează că 2027 va fi un an bugetar dificil

Premierul demis susține că presiunea va fi și mai mare anul viitor, când România nu va mai beneficia de același volum de investiții prin PNRR.

„Anul viitor va fi un an în care alocarea pe investiții din fonduri europene va fi mult mai redusă decât anul acesta”, a spus Bolojan, argumentând că Guvernul va avea de ales între reducerea investițiilor și compensarea unei părți a acestora din bugetul național.

În paralel, cheltuielile de apărare nu vor putea fi diminuate, având în vedere angajamentele României în NATO și programul european SAFE.

Comisia Europeană estimează, de asemenea, o încetinire a investițiilor publice în 2027 după încheierea Mecanismului de Redresare și Reziliență și o creștere a cheltuielilor de apărare, inclusiv prin SAFE.

„Dacă cumulăm aici și necesitatea de a reduce deficitul, înseamnă că suntem în situația în care guvernul care va veni în toamna acestui an va fi pus în situația să pregătească un buget în așa fel încât să mențină investițiile la un nivel rezonabil, să scadă deficitul, să asigure o creștere de pensii și de salarii rezonabilă, ceea ce nu este foarte ușor”, a declarat Bolojan.

Vot posibil săptămâna viitoare

Premierul demis a încheiat prin a anunța că, dacă partidele ajung la un compromis în următoarele zile, proiectul ar putea fi depus și votat rapid în Parlament.

„Din aceste motive, grupurile noastre parlamentare au fost mandatate să susțină acest proiect și, dacă va fi depus, deci dacă are un acord politic în aceste zile, atunci îl vom susține la vot săptămâna viitoare, în așa fel încât să închidem această componentă de jaloane, o componentă foarte importantă.”