Ulise, pe o corabie vikingă în 'Odiseea': Christopher Nolan și-a asumat anacronismul

Ulise pe o corabie vikingă? Deşi cele două universuri sunt separate de două milenii, la bordul unei astfel de corăbii şi l-a imaginat Christopher Nolan pe eroul grec în filmul ”Odiseea”, un anacronism asumat în serviciul realismului, relatează marţi AFP, potrivit Agerpres.

Cu frânghiile sale impregnate cu gudron, puntea din stejar care scârţâie şi 50 de vâsle din lemn de molid, Draken Harald Harfagre, cea mai mare replică modernă a unei nave vikinge, a schimbat, pe perioada filmărilor, universul unei saga scandinave pentru cel din mitologia greacă.

Timp de mai multe luni, echipajul corabiei, navigatori experimentaţi, au lucrat cot la cot cu Matt Damon (care îl interpretează pe Ulise) şi cu o pleiadă de actori profesionişti, cărora le-a priit mai mult sau mai puţin prezenţa pe mare.

”Într-una din zile, unul dintre actorii din faţa mea a avut rău de mare şi a vomitat peste bord. Din cauza vântului, totul a venit peste mine”, îşi aminteşte matelotul Trammell Hudson.

”Am crezut că va fi marea mea scenă întrucât camera IMAX (un format de rezoluţie înaltă conceput pentru a crea o imagine imersivă, n.red.) era îndreptată spre el, iar eu, în spate, încercam să mă feresc de stropi. Dar, până la urmă, nu am văzut scena aceea în film”, a povestit matelotul pentru AFP cu prilejul unei escale a corabiei Draken la Oslo.

O adaptare a epopeii atribuite lui Homer, blockbusterul lui Christopher Nolan relatează peripeţiile lui Ulise şi călătoria sa plină de pericole către insula Itaca după războiul din Troia, în secolul al XII-lea î.Hr.

Între copie şi original

”Am descoperit o corabie vikingă construită conform specificaţiilor antice. Şi care, prin forma sa generală şi prin echipament, corespunde cu adevărat nevoilor noastre de a reprezenta o ambarcaţiune din Epoca Bronzului”, a declarat Nolan pentru un port de televiziune american luna trecută.

”Am luat membrii echipajului (…) şi le-am pus costume. Au devenit, într-un fel, parte integrantă a filmărilor. Iar oamenii lui Ulise, actorii, li s-au alăturat şi au învăţat să ridice pânzele, să facă manevre şi să dea la rame”, a mai spus cineastul.

În loc să recreeze o ambarcaţiune cu ajutorul imaginilor generate de computer, Nolan a dorit o corabie adevărată, capabilă să navigheze pe mare şi să transporte oameni în carne şi oase.

”Majoritatea scenelor ar fi fost complet diferite dacă nu eram pe mare şi nu am fi făcut totul pe bune, cu o navă adevărată, un echipaj adevărat, pe o mare adevărată, în condiţii meteo reale”, a subliniat Emanuel Persson, director al companiei norvegiene care exploatează Draken.

”Cred că privitorii pot simţi cu adevărat autenticitatea materialelor. Nu ştiu dacă pot simţi chiar şi mirosul de gudron, dar se simte clar că este o adevărată creaţie artizanală şi nu o creaţie digitală”, a spus el.

Pentru a conferi veridicitate, Draken a fost lipsită de capul de dragon tipic epocii vikinge (care a durat de la sfârşitul secolului al VIII-lea până în a doua jumătate a secolului al XI-lea) şi a navigat pe rând în ape greceşti, italiene şi scoţiene.

Toată lumea la posturi

Se pare că toată lumea şi-a adus contribuţia.

”Matt Damon a fost foarte simpatic şi foarte profesionist. Nu s-a plâns niciodată. Toţi actorii au petrecut mult timp în exterior chiar dacă era frig, iar marea era agitată”, a mărturisit căpitanul Draken, Björn Ahlander.

”Nimeni nu s-a plâns niciodată. A fost cu adevărat grozav”, a afirmat el.

Cu o echipă atât de eterogenă la bord, nu a fost însă uşor să vâsleşti în ritmul potrivit.

”Este foarte important ca cei 100 de vâslaşi să fie bine coordonaţi, întrucât ramele sunt destul de lungi şi riscă să se ciocnească”, a subliniat Trammell Hudson.

Hudson îşi aminteşte câ el şi partenerul lui de vâslit au fost proiectaţi ”la 1,5 metri în aer” în momentul când vâsla lor a lovit un val puternic.

Amintiri plăcute, care contrastează puţin cu cele din Suedia vecină.

Asemenea Penelopei care îl aştepta pe Ulise, proprietarii suedezi ai unei ambarcaţiuni vikinge utilizată la filmări au fost nevoiţi să dea dovadă de răbdare şi să aştepte un an ca producţia să le ramburseze costurile reparaţiilor ambarcaţiunii după terminarea filmărilor.