Reformă la monopolul CNAS: O parte din banii plătiți obligatoriu pentru sănătate ar putea merge la asigurători privați

O parte din contribuțiile obligatorii pentru sănătate ar putea ajunge la un asigurător privat ales de contribuabil, dacă o inițiativă legislativă readusă în atenție de deputata USR Cristina Prună ar deveni lege. Parlamentara susține că actualul sistem îi pune pe mulți români în situația de a achita contribuția obligatorie, pentru ca ulterior să plătească din nou atunci când aleg servicii medicale private.

Proiectul, depus încă din 2023 și aflat în prezent la Camera Deputaților, urmărește introducerea asigurărilor private de sănătate de bază și posibilitatea ca o parte din contribuțiile colectate în prezent prin Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate să fie administrată de un asigurător privat.

„Plătim sănătatea de două ori. Și ni se pare deja normal”, afirmă Cristina Prună, potrivit Mediafax.

Studiu: Peste 65% dintre respondenți aleg de regulă medicina privată

În susținerea propunerii sale, deputata invocă un studiu APSAP, realizat pe baza a 3.591 de răspunsuri colectate între martie 2025 și august 2026.

Potrivit rezultatelor, 81,6% dintre respondenți consideră că nivelul taxării din România este excesiv, iar 65,6% declară că, atunci când se confruntă cu o problemă medicală, apelează de regulă la servicii private.

Procentul urcă la 72,3% în cazul angajaților din mediul privat. Printre salariații sectorului public, 53,1% spun că aleg de regulă medicina privată.

Cristina Prună consideră că aceste cifre scot în evidență o problemă structurală a sistemului actual.

„Adică statul îți ia în fiecare lună bani pentru sănătate. Obligatoriu. După care ai nevoie de un consult, de o analiză, de un RMN. Nu vrei să aștepți cu lunile. Te duci la privat. Și plătești din nou. O dată prin taxe. A doua oară cu cardul”, afirmă deputata.

Ce presupune, de fapt, proiectul

Propunerea nu înseamnă că orice serviciu sau investigație efectuată într-o clinică privată ar urma să fie achitată automat din CASS.

Proiectul PL-x 186/2024 prevede crearea unui sistem de asigurări private de sănătate de bază și acordarea dreptului asiguratului de a opta pentru un asigurător privat. Acesta ar putea primi, în numele contribuabilului, o parte din fondurile care sunt colectate în prezent prin Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

Camera Deputaților definește explicit obiectivul inițiativei drept „demonopolizarea” CNAS și acordarea posibilității ca asigurații să își aleagă asigurătorul pentru pachetul de bază.

În forma inițială a proiectului, suma transferabilă către sistemul privat era limitată la cel mult 50% din contribuția de sănătate aferentă unui salariu minim brut. Prin urmare, nu este vorba despre transferarea a jumătate din CASS achitat efectiv de fiecare contribuabil.

„Dacă aleg să fac o investigație la privat, de ce măcar o parte din cost nu poate fi acoperită din contribuția pe care deja am plătit-o? De ce trebuie CNAS să păstreze monopolul asupra banilor noștri?”, întreabă Cristina Prună.

„Banii trebuie să urmeze pacientul”

Deputata USR susține că introducerea acestei posibilități nu ar însemna abandonarea sistemului public și nici a principiului solidarității pe care acesta se bazează.

„Înseamnă să îi dai fiecărui român mai multă libertate de alegere asupra banilor pe care oricum îi plătește pentru sănătate. Înseamnă concurență și presiune pentru servicii mai bune. Banii trebuie să urmeze pacientul”, afirmă parlamentara.

În prezent, granița dintre serviciile publice și cele private nu este însă absolută. Clinicile și spitalele private care au contracte cu casele de asigurări pot furniza servicii plătite din fondurile publice, în limitele contractelor și pachetelor stabilite. CNAS publică listele furnizorilor publici și privați care au asemenea contracte.

Dacă un serviciu nu este contractat sau dacă fondurile ori locurile disponibile pentru decontare s-au epuizat, pacientul poate fi nevoit să achite integral costurile. Totodată, CNAS precizează că anumite categorii de servicii nu sunt decontate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

Schimbarea propusă de Cristina Prună ar merge mai departe, prin introducerea concurenței între CNAS și asigurătorii privați pentru administrarea unei părți din contribuțiile obligatorii.

Proiectul a fost respins de Senat. Guvernul și ASF au ridicat obiecții

Inițiativa legislativă a fost semnată de 40 de parlamentari, majoritatea USR, iar Cristina Prună se numără printre inițiatori.

Senatul a respins proiectul pe 11 martie 2024, iar inițiativa a fost transmisă ulterior Camerei Deputaților, care are rol decizional.

Proiectul a întâmpinat și opoziție din partea instituțiilor. Guvernul a emis un punct de vedere negativ în mai 2024, iar Comisia pentru sănătate din Camera Deputaților a întocmit un raport de respingere.

La 18 august 2026, fișa oficială a inițiativei indică în continuare stadiul „raport depus; urmează să intre pe ordinea de zi”.

Nici Autoritatea de Supraveghere Financiară nu a susținut forma propusă. ASF a considerat că reglementarea nu este suficient dezvoltată pentru complexitatea domeniului și că nu constituie „o alternativă viabilă” în varianta analizată. Autoritatea a recunoscut însă posibilele avantaje ale acordării unei libertăți mai mari de alegere pacienților.

Românii suportă direct o parte importantă din cheltuielile medicale

Dezbaterea revine în contextul în care plățile făcute direct de populație continuă să aibă o pondere semnificativă în finanțarea sănătății.

Analiza sistemului medical românesc publicată în 2026 de European Observatory on Health Systems and Policies arată că plățile suportate direct de gospodării reprezentau peste o cincime din totalul cheltuielilor pentru sănătate, conform celor mai recente date comparabile utilizate în raport.

Acesta este contextul în care Cristina Prună readuce proiectul în dezbaterea publică: contribuabilul să primească o libertate mai mare în alegerea instituției care administrează o parte din banii pe care îi achită obligatoriu pentru sănătate.