Lovitură pentru PNL în instanță: Judecătorii arată breșa din spatele Congresului extraordinar. Statutul partidului, pus în centrul disputei

Congresul extraordinar al PNL din 21 iunie a fost convocat prin decizii asupra cărora planează problema nerespectării statutului partidului. Este principala concluzie care rezultă din motivarea Curții de Apel București în procesul deschis de liberalii din jurul lui Hubert Thuma, în urma căruia au fost suspendate temporar hotărârile care au stat la baza organizării evenimentului.

Dosarul a fost judecat în procedură de urgență, iar atât Tribunalul București, în primă instanță, cât și Curtea de Apel București au decis suspendarea temporară a hotărârilor în baza cărora a fost convocat Congresul PNL din 21 iunie.

Printre liberalii care au contestat în instanță deciziile partidului se află Hubert Thuma, Adrian Veștea, Alina Gorghiu și Lucian Bode.

Un nou moment important în disputa juridică este programat pentru 20 august. Atunci va fi judecat un alt apel, formulat de PNL, prin Ilie Bolojan, în procesul în care au fost suspendate temporar toate hotărârile adoptate de partid în timpul Congresului din 21 iunie.

Cele două decizii PNL analizate de judecători

În dosar au fost analizate două hotărâri ale Consiliului Național Extraordinar al PNL care au reprezentat baza organizării Congresului.

Prima, Hotărârea 01/2026, a stabilit convocarea Congresului Extraordinar pentru 21 iunie, cu participarea a 2.500 de delegați. Prin același document a fost stabilită comisia însărcinată cu organizarea congresului și a fost deschisă procedura pentru depunerea candidaturilor și a moțiunilor.

A doua, Hotărârea 02/2026, a vizat aprobarea proiectului de modificare a Statutului PNL, document care ulterior a fost ratificat în cadrul Congresului din 21 iunie.

Curtea de Apel București arată în motivare că efectele juridice produse de aceste hotărâri nu s-au încheiat odată cu desfășurarea congresului, ci au continuat și după 21 iunie, întrucât acestea au stat inclusiv la baza hotărârilor adoptate ulterior de Congres.

Potrivit instanței, efectele juridice ale hotărârilor analizate „nu se limitează din punct de vedere juridic și temporal numai până la momentul datei de 21.06.2026 (când a avut loc întrunirea Congresului Extraordinar), ci se extind și ulterior acestui moment, stând la baza emiterii chiar a hotărârilor Congresului”.

„Astfel, deşi efectul concret al adoptării Hotărârii nr. 01/2026, constând în desfăşurarea Congresului extraordinar, s-a produs şi epuizat anterior pronunţării chiar a sentinţei civile apelate, efectele juridice ale celorlalte dispoziţii din Hotărâre ar fi continuat să-şi producă efectele în lipsa unei intervenţii din partea instanţei de judecată”, potrivit motivării citate de Digi24.

Suspendarea nu anulează faptul că a avut loc Congresul

Curtea de Apel face și o delimitare importantă în privința efectelor deciziei pronunțate. Intervenția instanței nu privește desfășurarea propriu-zisă a Congresului din 21 iunie, eveniment care avusese deja loc, ci consecințele juridice pe care hotărârea contestată le-ar putea produce în continuare.

În acest sens, Curtea de Apel București subliniază că „suspendarea efectelor juridice ale hotărârii nr. 01/2026 privește producerea acestora pe viitor, iar nu împiedicarea desfășurării efective a Congresului”.

Instanța verifică legalitatea deciziilor, nu oportunitatea politică

Judecătorii au precizat și limitele analizei efectuate în acest dosar. Instanța a verificat dacă cele două hotărâri adoptate de PNL respectă prevederile legale și statutare, fără să analizeze oportunitatea unor măsuri cu caracter politic.

O eventuală decizie politică, precum excluderea unei persoane din partid, urmează să fie analizată separat, în cadrul unui alt proces.

„Instanţele de judecată au posibilitatea de a statua asupra legalităţii deciziilor adoptate de către organele unui partid politic, în prezenta cauză nefiind supusă analizei sub niciun aspect oportunitatea măsurilor luate în cadrul activităţii de natură politică”, subliniază Curtea de Apel București.

Problema găsită în Statutul PNL

Unul dintre punctele esențiale analizate de judecători privește atribuțiile Consiliului Național atunci când este convocat un Congres Extraordinar.

Potrivit statutului PNL aflat în vigoare, hotărârea Consiliului Național prin care este convocat un asemenea congres trebuie să stabilească „aspecte de natură organizatorică”. Aceste atribuții nu permit însă modificarea structurii sau a sistemului de alegeri.

Instanța a constatat astfel că prerogativele Consiliului Național în organizarea unui Congres Extraordinar au limite stabilite chiar prin statutul partidului.

„Atribuţiile de natură organizatorică stabilite în competenţa Consiliului Naţional în cazul convocării Congresului Extraordinar nu sunt absolute şi necondiţionate, fiind stabilit în mod expres faptul că acesta nu poate dispune modificări ale statutului (…)

Prin urmare, având în vedere că prevederile art. 66 din statut nu fundamentează competenţa Consiliului Naţional de a decide instituirea sistemului de moţiuni, astfel cum s-a decis în cadrul art. 2 şi 4 din Hotărârea nr. 01/2026, în mod legal prima instanţă a reţinut o potenţială nerespectare a acestor dispoziţii”, potrivit motivării citate.