Costuri mai mari la energie și posibile penurii iarna aceasta, dacă UE nu își reface rapid rezervele de gaze. Germania, cea mai mare vulnerabilitate

Consumatorii s-ar putea confrunta cu costuri mai mari la energie și cu posibile penurii dacă guvernele UE nu își refac rapid rezervele de gaze, relatează POLITICO.

Rezervele de gaze naturale ale Europei au ajuns la niveluri îngrijorător de scăzute, ceea ce sporește riscul unei noi crize energetice dacă războiul din Iran continuă, iar perioadele reci vor duce la creșterea cererii pentru încălzire în timpul iernii.

Însă cel mai mare consumator de energie al continentului nu pare prea îngrijorat.

Germania reprezintă cea mai mare vulnerabilitate a UE, deoarece dimensiunea sa înseamnă că eventualele deficite de gaze de aici s-ar putea resimți și în țările vecine, ducând la creșterea prețurilor în întregul bloc comunitar dacă Berlinul nu reușește să-și refacă rezervele. Situația a generat apeluri tot mai numeroase ca Berlinul să facă un lucru până acum de neconceput: să intervină direct și să le ordone marilor companii energetice controlate de stat să cumpere gaze la orice preț, abandonând astfel doctrina liberală aplicată de ani de zile politicii energetice.

Până acum, guvernul a refuzat să-și schimbe poziția, deși nu își atinge țintele stabilite de UE și se confruntă cu riscul unor deficite fizice de aprovizionare încă din noiembrie. Este un pariu pe ideea că piețele vor rezolva singure situația, chiar dacă războiul și vremea neobișnuit de caldă distorsionează mecanismele tradiționale ale pieței și perturbă lanțurile globale de aprovizionare.

„Nivelurile de stocare nu sunt doar excepțional de scăzute pentru această perioadă a anului, ci sunt la un nivel minim istoric”, a declarat Sebastian Heinermann, directorul general al INES, principala asociație germană din domeniul depozitării gazelor.

Germania, a avertizat el, continuă să se bazeze pe o abordare învechită, orientată spre piață, pentru refacerea rezervelor, chiar și într-un moment în care „aproape că nu mai există stimulente economice de piață”.

De la invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, țările UE sunt obligate să atingă până la venirea iernii un nivel de umplere a depozitelor de gaze de 90% din capacitatea națională, pentru a preveni deficitele grave de aprovizionare. UE a redus această țintă la 80% după izbucnirea războiului din Iran, pentru a evita cumpărarea în panică.

În mod obișnuit, responsabilitatea pentru refacerea rezervelor revine traderilor și companiilor de utilități, care cumpără gaze ieftine vara pentru a le depozita și apoi le vând iarna, obținând profit. Însă cumpărătorii spun că prețurile mai mari din această vară, generate de războiul din Iran și de schimbările climatice, au dat peste cap acest mecanism. Rezervele de gaze din blocul comunitar sunt în prezent la aproximativ 58% din capacitatea națională, cu 16 puncte procentuale sub media istorică a ultimilor cinci ani și la cel mai scăzut nivel din 2011.

Nivelul redus al rezervelor a contribuit deja la presiunile asupra prețurilor gazelor, generate de reînnoirea tensiunilor din jurul Strâmtorii Hormuz. Prețul de referință al gazelor naturale europene este acum constant mai ridicat decât în primele patru luni de la începutul războiului din Iran.

Comisia Europeană, brațul executiv al UE, a declarat că blocul comunitar nu se confruntă cu riscuri privind aprovizionarea în această iarnă. Însă un raport al companiei de analiză energetică Rapidan estimează că rezervele vor ajunge doar la 65% din capacitatea totală de stocare până în noiembrie și susține că atingerea țintei UE până la venirea iernii nu va fi posibilă fără „prețuri semnificativ mai mari”.

Riscul este amplificat, potrivit analiștilor, de decizia blocului comunitar din ultimii ani de a înlocui contractele de furnizare pe termen lung cu Rusia cu achiziții pe termen scurt de gaze naturale lichefiate (GNL) tranzacționate la nivel mondial. Aceste transporturi maritime pot fi redirecționate cu ușurință și ajung la cumpărătorul care oferă cel mai mult, ceea ce îi expune pe cumpărători unei volatilități mai mari pe piețele internaționale, în special după pierderea unor surse importante de aprovizionare din Qatar și creșterea cererii în Asia.

Germania, cel mai mare consumator de gaze din blocul comunitar, și-a refăcut rezervele chiar mai lent decât alte țări, în parte din cauza abordării sale mai puțin intervenționiste și bazate pe piață. În august, rezervele erau la doar 47% din capacitatea națională, potrivit celor mai recente date – cel mai scăzut nivel de când există astfel de evidențe.

Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât rezervele Germaniei sunt importante pentru întregul bloc comunitar, reprezentând peste 20% din capacitatea totală de stocare a UE.

Berlinul refuză să intervină pe piață

Cu toate acestea, Berlinul își menține strategia. Deși Ministerul german al Energiei a recunoscut nivelul istoric de scăzut al rezervelor, acesta a refuzat să intervină și să le ordone principalilor cumpărători de gaze controlați de stat, SEFE și Uniper, să cumpere gaze la prețurile actuale pentru a asigura atingerea țintelor, preferând să aștepte îmbunătățirea condițiilor de piață.

„Este responsabilitatea companiilor și traderilor să umple depozitele pentru iarnă”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului german al Energiei pentru POLITICO. „Umplerea depozitelor coordonată de guvern ar restrânge și mai mult piața gazelor și ar duce la creșterea și mai mare a prețurilor. Situația aprovizionării în lunile următoare s-ar deteriora de fapt.”

Dacă această abordare este corectă va deveni mai clar până la iarnă, a declarat Laurent Ruseckas, analist senior pentru gaze la S&P Global. Dacă temperaturile vor fi neobișnuit de scăzute, traderii ar putea fi obligați să cumpere provizii suplimentare în ultimul moment, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor, mai ales dacă Strâmtoarea Hormuz rămâne închisă. Pe de altă parte, intervenția guvernului ar putea duce la creșterea prematură a prețurilor dacă iarna va fi blândă.

„Dacă începi să cumperi acum pentru a aduce nivelul rezervelor la un prag stabilit politic, crești prețurile acum pentru a te asigura că nu vor crește și mai mult iarna, când va fi frig”, a spus Ruseckas.

Reticența Germaniei de a acționa rapid evidențiază și dificultatea sectorului energetic fragmentat al UE de a concura cu economiile asiatice mai centralizate, care au acționat mai rapid pentru a-și asigura aprovizionarea, oferind constant prețuri mai mari decât țările europene, chiar dacă și rezervele lor sunt în scădere.

Germania riscă deficite de aprovizionare

Alți experți avertizează că sunt posibile și probleme privind aprovizionarea fizică. Heinermann, de la INES, a avertizat că nici măcar umplerea rezervelor Germaniei la 76% din capacitate – nivel pe care SEFE spune că îl poate atinge – nu ar garanta satisfacerea necesarului dacă iarna va fi „excepțional de rece”.

Problemele s-ar putea extinde și în țările vecine cărora Germania este obligată, prin tratate, să le ofere gaze în situații de urgență, printre acestea numărându-se Austria, Elveția, Italia și Danemarca.

Heinermann a cerut guvernului german să încurajeze refacerea mai rapidă a rezervelor prin reducerea tarifelor de rețea la depozitele de gaze sau prin eliminarea taxei de conversie, percepută pentru transformarea gazelor în rețelele naționale.

Berlinul a prezentat deja planuri pentru constituirea unei noi rezerve strategice de gaze, însă aceasta va acoperi doar 10% din capacitatea de gaze a țării și va fi operațională oficial abia în vara viitoare.

Nu este surprinzător că alte state mari consumatoare de gaze au intervenit deja în sectorul privat. Țările de Jos, un alt susținător al pieței libere care se confruntă cu rezerve scăzute, a alocat la începutul acestei veri 1,2 miliarde de euro companiei energetice de stat EBN pentru refacerea mai rapidă a rezervelor.

În schimb, marile companii energetice germane își mențin poziția – cel puțin deocamdată.

Un purtător de cuvânt al SEFE a declarat pentru POLITICO că, deși „conflictele internaționale” ar putea afecta nivelul rezervelor europene, ținta de 70% „rămâne realizabilă” fără intervenția guvernului. Acesta a precizat că 78% din capacitatea germană de stocare a fost deja rezervată, dar a recunoscut că acest lucru nu înseamnă neapărat că în depozite există efectiv volumele respective de gaze.

Măsurile de reglementare ar putea fi utile dacă vor fi „necesare”, a adăugat el, însă acestea ar putea distorsiona piețele și crește costurile.

Un purtător de cuvânt al Uniper a fost mai puțin optimist, avertizând că va fi „din ce în ce mai dificil să se atingă nivelurile-țintă de stocare înainte de începerea sezonului rece” în ritmul actual de umplere. Compania nu a cerut însă nici ea intervenția guvernului, susținând în schimb necesitatea unor stimulente mai bune pentru refacerea rezervelor – în linie cu apelurile tot mai numeroase ale reprezentanților industriei gazelor de la Bruxelles pentru eliminarea completă a actualelor reguli.