Peste 25.000 de aptitudini ale Inteligenţei Artificiale (AI) dintr-un total de 800.000 analizate au fost considerate suspecte de către experţii în securitate cibernetică Eset, în urma efectuării unei ample analize.
Potrivit datelor prezentate într-un articol publicat, recent, pe blogul din România al producătorului de soluţii antivirus, din martie 2026 au fost cercetate peste 800.000 de AI skills, fiind identificate mai mult de 25.000 suspecte, dintre care aproximativ 2.500 au fost clasificate drept maliţioase, potrivit Agerpres.
„Unele dintre cele mai evidente exemple au fost concepute pentru a descărca pe dispozitivele utilizatorilor programe malware de tip infostealer, cu scopul de a colecta informaţii sensibile, precum chei API, parole sau date de plată pentru aplicaţii de criptomonede şi servicii bancare. Altele conţineau troieni (programe malware ascunse) şi backdoor-uri concepute pentru a oferi atacatorilor acces discret la sistemele victimelor”, explică specialistul Eset, Phil Muncaster.
Un studiu separat, realizat în luna februarie a acestui an, a identificat peste 800 de aptitudini maliţioase listate pe platforma ClawHub, ce conţineau programe infostealer, malware pentru furtul criptomonedelor şi „reverse shell”-uri care le permit hackerilor să preia controlul asupra dispozitivelor victimelor.
„Hackerii nu vizează doar AI skills, ci folosesc inteligenţa artificială şi ca metodă de deghizare în contexte deja cunoscute, precum extensiile de browser. Microsoft a descoperit o campanie amplă în care extensii maliţioase imitau asistenţi AI legitimi. Au fost concepute pentru a colecta istoricul conversaţiilor utilizatorilor, care poate conţine informaţii sensibile, precum date de autentificare. Microsoft a identificat aproape un milion de descărcări doar în cadrul acestei campanii. Una dintre cele mai serioase ameninţări pentru AI generativă şi agenţii AI este prompt injection. Funcţionează în două moduri. Prompt injection direct presupune introducerea de către atacatori a unor instrucţiuni într-un model lingvistic mare (LLM), pentru a-l determina să ignore mecanismele de siguranţă integrate. Însă, pentru agenţii AI, mai relevant este prompt injection indirect. Instrucţiuni maliţioase sunt ascunse în pagini web, postări, cod sau alte tipuri de conţinut. Atunci când un agent interacţionează cu acel conţinut, acesta poate fi manipulat să efectueze activităţi maliţioase”, este de părere Muncaster.
În acelaşi timp, AI poate fi utilizată şi pentru generarea în timp real a unor scripturi maliţioase sau a unor componente de malware şi ransomware.
În context, experţii în securitate cibernetică vin cu o serie de recomandări pentru utilizatori, pentru a reduce riscurile de securitate asociate utilizării AI: precauţie la orice instrument care pare să necesite mai multe permisiuni decât ar fi necesar; actualizări recente şi remedierea problemelor de securitate; un semnal de alarmă apare atunci când pluginul trebuie să ruleze scripturi necunoscute sau să acceseze domenii/resurse suspecte în timpul instalării; monitorizarea agentului/pluginului şi după instalare, pentru a identifica eventuale modificări de comportament realizate discret şi maliţios; menţinerea întotdeauna a software-ului agentului AI actualizat, pentru a beneficia de cea mai sigură versiune disponibilă.
„În doar câţiva ani, inteligenţa artificială a devenit un instrument indispensabil pentru mulţi utilizatori casnici. Acest fapt nu a trecut neobservat de infractorii cibernetici, care au dezvoltat diverse metode prin care pot transforma AI-ul utilizat zilnic într-un canal pentru distribuirea de malware, furtul de date şi alte activităţi maliţioase. În prezent, cele mai mari riscuri apar în domeniul emergent al agenţilor AI. Deşi chatboţii sunt mai siguri decât în trecut, este important să nu renunţăm la măsurile de precauţie. Din fericire, se conturează deja bune practici care pot contribui la utilizarea sigură a inteligenţei artificiale. Combinarea lor cu funcţii de securitate oferite de furnizori de încredere poate contribui la menţinerea unui nivel ridicat de protecţie”, se arată în articolul de specialitate.
În opinia specialiştilor, un chatbot AI legitim nu „fură” datele utilizatorului, deşi poate stoca şi partaja cu alte părţi informaţiile introduse în conversaţii.
Eset a fost fondată în anul 1992 în Bratislava (Slovacia) şi se situează în topul companiilor care oferă servicii de detecţie şi analiză a conţinutul malware, fiind prezentă în peste 180 de ţări.
This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .