O angajată a Ministerului Energiei a obținut la Curtea de Apel București suspendarea Hotărârii Guvernului nr. 419/2026, actul normativ prin care Executivul condus de Ilie Bolojan a schimbat regulile de acordare a majorării salariale de până la 40% pentru personalul implicat în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență.
Decizia a fost pronunțată pe 22 iulie 2026, în dosarul nr. 4631/2/2026, deschis cu două zile înainte.
Curtea de Apel București a admis în parte cererea și a dispus suspendarea HG nr. 419 din 3 iunie 2026 până când instanța de fond se va pronunța asupra acțiunii principale.
„Dispune suspendarea HG nr. 419/03.06.2026 pentru completarea HG nr. 29/2018 pentru stabilirea criteriilor pe baza cărora se aplică majorarea prevăzută la art. 17 alin. (1)-(2 ind. 1) (…) până la pronunțarea instanței de fond”, se arată în minuta instanței.
Decizia este executorie, chiar dacă Guvernul declară recurs
Hotărârea nr. 1308/2026 este executorie de drept. În materia contenciosului administrativ, introducerea recursului împotriva unei soluții de suspendare nu oprește aplicarea acesteia. Prin urmare, HG nr. 419/2026 nu mai poate fi aplicată, în principiu, începând cu data pronunțării soluției, 22 iulie 2026, și până la hotărârea instanței de fond sau până la eventuala modificare a soluției în calea de atac.
Guvernul poate formula recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii, recursul urmând să fie depus la Curtea de Apel București. Chiar și în această situație, măsura suspendării rămâne executorie.
Fiind vorba despre suspendarea unei hotărâri de Guvern, deci a unui act administrativ normativ, efectele măsurii nu sunt limitate doar la reclamantă. Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit, prin Decizia nr. 18/2017 pronunțată într-un recurs în interesul legii, că suspendarea unui act administrativ normativ este opozabilă „erga omnes”, adică produce efecte generale.
Ce prevedea hotărârea Guvernului Bolojan
HG nr. 419/2026 a fost adoptată pe 3 iunie, în perioada în care Ilie Bolojan exercita funcția de prim-ministru interimar, și a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 474 din 5 iunie 2026. Actul completa HG nr. 29/2018, care reglementează criteriile de acordare a majorărilor salariale pentru personalul implicat în gestionarea fondurilor europene.
Noua reglementare introducea un mecanism lunar de monitorizare a angajaților care lucrează la reformele, investițiile, țintele și jaloanele din PNRR. Majorarea de până la 40% urma să fie stabilită pe baza unui raport individual de activitate, aprobat de ordonatorul de credite.
Conducătorul fiecărei instituții trebuia să emită un ordin, publicat în Monitorul Oficial, prin care să stabilească activitățile și subactivitățile ce trebuiau îndeplinite, precum și modelul raportului lunar. Plata majorării era condiționată de depunerea raportului până la data de 5 a lunii următoare. Conducătorii structurilor puteau aviza raportul numai dacă activitățile stabilite pentru luna respectivă fuseseră îndeplinite integral.
Până la această modificare, majorarea salarială de până la 40% era acordată prin raportare la calificativul obținut la evaluarea anuală a performanțelor profesionale individuale. Guvernul a justificat introducerea verificărilor lunare prin necesitatea accelerării implementării PNRR, în perspectiva termenului de 31 august 2026 pentru îndeplinirea reformelor, jaloanelor și țintelor asumate.
Executivul susținea că noul sistem urma să permită „corelarea nivelului majorării salariale cu performanța efectiv realizată” și să condiționeze plata de rezultatele concrete obținute de fiecare angajat.
Ordinele emise deja în baza HG 419 nu au fost suspendate
Curtea de Apel a respins însă cererea reclamantei referitoare la suspendarea actelor administrative subsecvente emise în temeiul HG nr. 419/2026.
Actul normativ care constituia baza noului mecanism este suspendat, dar ordinele, deciziile sau celelalte acte individuale adoptate deja de instituții nu au fost suspendate automat prin Hotărârea nr. 1308/2026.
Aceste acte subsecvente rămân, formal, în vigoare atât timp cât nu sunt revocate de autoritățile emitente ori suspendate sau anulate separat de instanțe. În același timp, instituțiile publice nu mai pot continua aplicarea HG nr. 419/2026 ca temei normativ pe perioada suspendării, ceea ce poate genera dificultăți în stabilirea majorărilor salariale pentru lunile următoare.
Situația ar putea conduce fie la revenirea temporară la regulile anterioare adoptării HG nr. 419/2026, fie la emiterea de către Guvern a unui nou act normativ, în funcție de motivarea Curții de Apel și de soluția care va fi pronunțată în recurs.
Motivele concrete ale suspendării nu sunt încă publice
Minuta instanței nu arată care sunt criticile de nelegalitate invocate de angajata Ministerului Energiei și nici argumentele pentru care judecătorul a decis suspendarea hotărârii de Guvern.
În contenciosul administrativ, suspendarea unui act presupune, în mod obișnuit, existența unui caz bine justificat, care creează o îndoială serioasă asupra legalității actului, și riscul producerii unei pagube iminente. Motivele concrete reținute în acest dosar vor putea fi cunoscute după redactarea și comunicarea motivării Hotărârii nr. 1308/2026.
Până atunci, cert este că mecanismul introdus de Guvern pentru condiționarea lunară a „sporului PNRR” nu mai poate produce efecte în baza HG nr. 419/2026, iar suspendarea rămâne aplicabilă chiar dacă Executivul atacă soluția cu recurs.
This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .